Un istoric susține că munca din arhive dar și la fața locului i-au permis să descopere ceea ce este probabil cel mai vechi teren de fotbal din lume – într-o zonă rurală de lângă Solway Firth, în Scoția.
Ged O’Brien, istoric al sportului și fondator al Muzeului Fotbalului Scoțian, a identificat o scrisoare scrisă de reverendul Samuel Rutherford la începutul anilor 1600.
În scrisoarea sa, reverendul povestește cum, la sosirea sa în parohia Anwoth Kirk în 1627, a descoperit că „oamenii obișnuiau să se adune pe un teren la ferma Mossrobin și să joace fotbal în după-amiaza zilei de Sabat”.
„Aceasta este una dintre cele mai importante propoziții pe care le-am citit vreodată în istoria fotbalului”, a declarat O’Brien. „Pentru că identifică în mod specific locul exact în care se afla terenul de fotbal”.
Reverendul, aparent supărat că meciurile frecvente de fotbal de pe teren perturbau liniștea zilei de duminică, le-a ținut o predică jucătorilor despre greșeala pe care o fac.
Apoi le-a ordonat enoriașilor să pună pietre mari pe teren, ca o barieră care să îi împiedice pe localnici să mai joace fotbal, a remarcat O’Brien.
Lucrând cu o echipă de arheologi, O’Brien a descoperit că realitatea de pe teren confirma informația din scrisoare – ei au dat de un șir de 14 pietroaie așezate pe teren, și testele de sol sugerează că acestea fuseseră plasate acolo în perioada descrisă de Rutherford.
O’Brien a spus că descoperirea i-ar putea forța pe istorici să „rescrie tot ceea ce credeau că știu” despre fotbal și istoria sa timpurie, conform BBC
„Întotdeauna am fost de părerea că în Scoția se juca fotbal joacă de sute de ani. Nu fotbalul jucat de o gloată, ci fotbal adevărat”, a declarat O’Brien. „Întotdeauna a fost foarte greu să dovedesc acest lucru pentru că oamenii din clasa de jos nu au ținut niciodată evidențe”.
Luate împreună, cele două descoperiri ar însemna că fotbalul se juca – într-o formă organizată – cu secole înainte ca Asociația de Fotbal să fie înființată în 1863 în Anglia.
Istoria sugerează că versiuni mult mai vechi ale jocului erau jucate în Grecia antică, Roma, America Centrală și China. Acest lucru s-a dezvoltat în ceea ce este acum descris ca „fotbalul de gloată”, dar acesta era ceva brutal și haotic, departe de fotbalul modern: o gloată de zeci de participanți, de cele mai multe ori beți și violenți, care urmăreau și loveau haotic o bășică de porc pe străzile unui oraș sau sat.
Scrisoarea reverendului, totuși, ar indica faptul că o formă mai organizată a jocului se juca pe terenul scoțian, unde oamenii veneau în mod special duminica, știind că urmau să meargă la muncă a doua zi.
Cu toate acestea, nu s-a putut stabili dacă forma de fotbal jucată pe terenul fermei scoțiene seamănă cu jocul modern.
O’Brien a remarcat că acesta a fost un punct critic în evoluția sportului, implicând un teren, echipe și meciuri periodice jucate conform unor reguli convenite dinainte:
„Acesta este strămoșul, bunicul fotbalului modern din lume”, a spus el. „Și este scoțian.”
Dacă domnul O’Brien are dreptate, meciurile de la Anwoth ar preceda cu mai mult de două secole ceea ce era considerat până acum cel mai vechi teren de fotbal: e vorba despre Sandygate din Sheffield, în Anglia, unde în 1860, Sheffield FC (înființată în 1857 și acceptată pe scară largă ca fiind cel mai vechi club existent din lume), a jucat împotriva echipei rivale locale Hallam FC.
Trei ani mai târziu, în octombrie 1863, Asociația de Fotbal a fost fondată la Londra de către un grup de foști elevi de școală publică de la Eton și Harrow.
Asociația Scoțiană de Fotbal a fost înființată ceva mai târziu, în martie 1873, dar O’Brien spune că descoperirile sale ar putea oferi o explicație cu privire la dominația Scoției asupra Angliei în acest sport la sfârșitul secolului al XIX-lea.
„În momentul în care a început fotbalul internațional, după 1872, cluburile scoțiene făceau praf echipele englezești”, a subliniat O’Brien. „Nu este absolut nicio surpriză, deoarece acești oameni erau cu 200 de ani înaintea a ceea ce făcea Anglia”.
Foto: Profimedia
CITIȚI ȘI: