1 din 3 români intenționează să-și dea demisia în 2025, arată un studiu despre angajații români. Cum s-a schimbat comportamentul lor în ultimii ani

1 din 3 români intenționează să-și dea dimisia în 2025, indică datele publicate de Studiul BARES, la data de 4 iunie. Cele mai noi statistici aduc la pachet și o radiografie amplă despre cum s-a schimbat comportamentul angajatului roman în ultimii ani, în ce privește incluziunea și exprimarea liberă.

Astfel că, potrivit datelor, 65% dintre angajați respectă diferențele individuale la locul de muncă, iar incluziunea devine comportament real, nu doar intenție (+8% față de 2024).

• 64% folosesc un limbaj non-discriminatoriu (+6%), iar 39% se implică activ în inițiative de incluziune (+10%).
• Însă doar 28% simt că se pot exprima liber, comparativ cu 75% dintre colegii aflați la polul opus

CONTROVERSĂ Anchetatorul Revoluției, Cătălin Pițu: „Cine spune că anul trecut, în decembrie, CCR a dat o lovitură de stat, nu știe ce vorbește sau este ticălos!”

06:00

EXCLUSIV Ce s-a întâmplat cu manelistul care și-a măcelărit soția, după ce judecătorii l-au eliberat cu mult înainte de termen. O înjunghiase de 11 ori

05:00

În urma studiului, au fost identificate și cele 4 tipologii de angajați români, în ceea ce privește incluziunea la locul de muncă: “Avangardiștii incluziunii”, “Deconectații social”, “Spectatorii sociali” și “Centrații pe sine”.

Spre exemplu, 13% dintre angajații români fac parte din tipologia “Deconectați sociali”, adică cei care se simt marginalizați și lipsiți de sprijin la locul de muncă.

Prin urmare, a doua ediție a Barometrului României Responsabile – Diversitate și Incluziune (BARES D&I), lansată de Asociația OPEN MINDS alături de Cult Research și GRF+, aduce o radiografie detaliată asupra climatului de lucru din organizații și scoate la lumină nu doar progresele făcute, ci și zonele de vulnerabilitate profundă.

Aceste date sunt prezentate detaliat în cadrul Conferinței OPEN MINDS 2025, cel mai amplu eveniment din România dedicat diversității, incluziunii și viitorului muncii, din 4 iunie, la Casa Universitarilor din București.

Barometrul indică faptul că România devine treptat mai deschisă la incluziune: 65% dintre angajați afirmă că respectă diferențele individuale, în creștere de la 57% în 2024. Dar, deschiderea nu e uniform distribuită: 1 din 7 angajați se retrage în tăcere din spațiul colaborativ, pierzând încrederea că vocea lui contează. Ei fac parte din segmentul identificat ca „Deconectați social” – persoane aflate în mare parte în roluri de execuție, cu venituri reduse și expuse la marginalizare.

„Studiul subliniază că polarizarea devine una dintre cele mai mari amenințări pentru coeziunea echipelor, încrederea în leadership și performanța organizațională. Întrebarea esențială pentru liderii de azi rămâne: ce pierdem dacă nu reconectăm colegii care aleg să tacă? Incluziunea nu înseamnă doar prezență, ci participare activă. Miza reală pentru companii este să transforme intenția în acțiune și diferențele în resursă – altfel, vor pierde exact oamenii de care au cea mai mare nevoie”, spune Mirela Tănase, Vicepreședinte al Asociației OPEN MINDS.

Tot datele studiului indică faptul că:

• 64% dintre angajați aleg să folosească un limbaj respectuos, fără discriminare, în creștere cu 6% vs. BARES D&I 2024 – un gest simplu, dar care redefinește cultura unei echipe;
• 65% – mai mult cu aproape 10% comparativ cu anul trecut – declară că respectă diferențele individuale, însemnând că diversitatea nu mai este doar un concept, ci o realitate trăită;
39% (+10% vs. 2024) se implică activ în inițiative de incluziune – fie că susțin colegi, participă la traininguri sau propun idei, schimbarea devine colectivă

Totodată, datele arată faptul că crește și o categorie esențială: Avangardiștii incluziunii – angajați influenți, echilibrați emoțional și implicați civic, ce dau tonul în organizație. Reprezintă deja 33% dintre angajați, cu o creștere de 3% comparativ cu 2024.

„Datele BARES D&I 2025 arată că România profesională se mișcă în direcția bună, dar cu viteze diferite. Avem o categorie din ce în ce mai implicată, dar și una care se deconectează accelerat. Această polarizare nu e doar o problemă de cultură, ci mai ales una de business: afectează coeziunea, decizia și productivitatea”, afirmă și Paul Acatrini, Managing Partner, Cult Research.

Barometrul BARES D&I 2025 a indicat și o realitate îngrijorătoare: în spatele acestor câștiguri se ascunde tendința de polarizare. Grupul „Deconectaților social”, care reprezintă 13% dintre angajați, pare să fi renunțat la exprimare, la încredere, la participare. Acești angajați, în special cei aflați în roluri de execuție, industrii tradiționale, cu venituri reduse, resimt cel mai puțin schimbările pozitive. Iată cifrele din 2025:

• Respectul față de diferențele individuale a scăzut cu 4 puncte procentuale (de la 53% la 49%);
• Susținerea colegilor marginalizați a scăzut cu 7% (de la 54% la 47%);
• Capacitatea de a colabora cu orice coleg, indiferent de diferențele dintre ei, a scăzut dramatic cu 16% (de la 59% la 43%);
• Participarea la inițiative de incluziune e la doar 25% – de două ori mai mică decât în rândul „Avangardiștilor incluziunii” (51%).
Deconectații nu doar că nu mai participă, dar nu mai cred că au un loc în organizațiile în care lucrează:
• Numai 32% spun că lucrează în condiții bune, față de 79% dintre angajații din grupul aflat la polul opus – Avangardiștii incluziunii;
• Doar 28% simt că se pot exprima liber, comparativ cu 75% dintre colegii aflați la polul opus;
• 74% resimt presiune de conformare la opinia majorității – cu 12% mai mult decât Avangardiștii;
• Și cel mai grav: 22% nu se simt deloc confortabil să spună ce gândesc, față de doar 5% în rândul celor mai conectați angajați.

Barometrul BARES D&I 2025 a explorat șapte dimensiuni definitorii pentru modul în care angajații se raportează la muncă, sănătate, societate și diversitate. Cei mai implicați și influenți sunt Avangardiștii incluziunii – o treime dintre respondenți. La polul opus sunt Deconectații social, 13% dintre respondenți. Ei se simt marginalizați și lipsiți de sprijin în orice dimensiune a vieții profesionale.

Între aceste extreme, Spectatorii sociali, care reprezintă 30% dintre angajați, nu manifestă un interes clar pentru cauze civice sau sociale. Deși nu se opun incluziunii, nu o sprijină activ și nu intervin în fața comportamentelor discriminatorii.

Cei mai mulți ocupă, de asemenea, funcții de execuție.

Ultimii, Centrații pe sine, un segment format din 27% dintre respondenți, privesc munca printr-o lentilă profund individualistă. Mulți sunt lideri, însă manifestă reticență în a adopta politici de incluziune atunci când acestea le amenință zona de confort, fiind eventuale blocaje în drumul către o cultură organizațională deschisă și echitabilă.

„Studiul celor Patru Românii de la locul de muncă atrage atenția asupra unui aspect esențial: nu putem vorbi despre un progres real al incluziunii fără a înțelege și reconecta aceste lumi care coexistă, dar nu colaborează încă suficient”, conchide Mirela Tănase, Vicepreședinte al Asociației OPEN MINDS.