Administrația SUA a impus sancțiuni împotriva mai multor judecători ai Curții Penale Internaționale. Care este motivul

Administrația președintelui Statelor Unite, Donald Trump, a impus joi sancțiuni împotriva a patru judecători de la Curtea Penală Internațională (CPI), după emiterea de către instanța internațională a unui mandat de arestare pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu și față de o decizie anterioară de a deschide un dosar privind presupuse crime de război comise de trupele americane în Afganistan.

Washingtonul i-a sancționaat, astfel, pe Solomy Balungi Bossa din Uganda, Luz del Carmen Ibanez Carranza din Peru, Reine Adelaide Sophie Alapini Gansou din Benin și Beti Hohler din Slovenia, potrivit unui comunicat al secretarului american de Stat, Marco Rubio, arată Reuters.

CONTROVERSĂ Superiahtul lui Vladimir Putin se plimbă nestingherit prin apele Danemarcei. Ambarcațiunea este escortată de două nave militare

14:03

IMOBILIARE De ce apar neconcordanțe în procesul de înregistrare sistematică a proprietăților

13:39

„În calitate de judecători ai CPI, aceste patru persoane s-au implicat activ în acțiunile ilegitime și nefondate ale CPI care vizează America sau aliatul nostru apropiat, Israelul. CPI este politizată și pretinde în mod fals că are o discreție nelimitată de a investiga, acuza și urmări penal cetățeni ai Statelor Unite și ai aliaților noștri”, a declarat Rubio.

Cum a reacționat Curtea după decizia Administrației SUA

CPI a criticat decizia, spunând că aceasta reprezintă o încercare a autorităților americane de a submina independența unei instituții judiciare internaționale care oferă speranță și dreptate milioanelor de victime ale unor „atrocități de neimaginat”.

Atât Bossa, cât și Ibanez Carranza, fac parte din CPI din 2018. În 2020, au fost implicate într-o decizie a camerei de apel care a permis procurorului CPI să deschidă o anchetă oficială privind presupusele crime de război comise de trupele americane în Afganistan.

Din 2021, instanța a redus prioritatea anchetei privind trupele americane din Afganistan și s-a concentrat pe presupusele crime comise de guvernul afgan și de forțele talibane.

Judecătorii CPI au emis, de asemenea, mandate de arestare pentru Netanyahu, fostul șef al apărării israeliene, Yoav Gallant, și liderul Hamas, Ibrahim Al-Masri, în noiembrie anul trecut, pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității în timpul conflictului din Gaza. Alapini Gansou și Hohler au decis să autorizeze mandatul de arestare împotriva lui Netanyahu și Gallant, a mai spus Rubio.

Această măsură adâncește animozitatea Administrației Trump față de instanța internaționale. În timpul primei Administrații Trump, în 2020, Washingtonul a impus sancțiuni procuroarei de atunci, Fatou Bensouda, și uneia dintre principalele sale consiliere, din cauza activității instanței în Afganistan.

Măsurile vin, de asemenea, după un vot din ianuarie în Camera Reprezentanților SUA pentru pedepsirea CPI, în semn de protest față de mandatul de arestare împotriva lui Netanyahu. Acțiunea a subliniat un sprijin puternic în rândul colegilor republicani ai lui Trump pentru Guvernul Israelului, notează sursa citată.

Sancţiunile împiedică sever capacitatea persoanelor vizate de a efectua chiar şi tranzacţii financiare de rutină, deoarece orice bănci care au legături cu Statele Unite sau care efectuează tranzacţii în dolari sunt aşteptate să respecte aceste restricţii.

Totuşi, Departamentul Trezoreriei a emis şi licenţe generale, inclusiv una care permite încheierea oricăror tranzacţii existente implicând persoanele vizate joi până pe 8 iulie, cu condiţia ca orice plată către acestea să fie făcută într-un cont blocat, cu dobândă, situat în SUA.

CITEȘTE ȘI:

Borrell îndeamnă țările europene să aplice deciziile CPI, inclusiv mandatul pentru arestarea lui NETANYAHU /Israelul va contesta hotărârea

Ministru francez, despre mandatul CPI pe numele lui Netanyahu: „Statutul de la Roma ridică probleme privind imunitatea pentru anumiți lideri”

Sursa foto: Shutterstock