Adrian Mitroi, despre taxarea tranzacțiilor bancare: Măsura asta cu tranzacțiile este ca un lapte cu 0.5% grăsime. Nimic nu poți să faci cu el

„Măsura asta cu tranzacțiile este ca un lapte cu 0.5% grăsime. Nimic nu poți să faci cu el” spune analistul economic, profesor universitar Adrian Mitroi, referindu-se la taxa pe tranzacțiile bancare; măsură care se pare că ar fi fost adusă în discuție de grupul UDMR pe lista celor care ar duce la reducerea deficitului bugetar. 

Cât de oportună sau inoportună și câți bani va aduce la buget o taxă pe tranzacțiile bancare, măsură care se pare că ar fi fost propusă de către politicienii grupului UDMR, însă n-a fost și asumată oficial de aceștia, a explicat pentru Gândul analistul economic Adrian Mitroi.

„Asta face parte dintr-o listă întreagă de măsuri. Nu m-aș uita la așa ceva. Și ține și de așa-zisa taxă de solidaritate. Care e a doua gogoașă. Aia e o taxă de altă natură, se referă la impozitul progresiv. 

Cei mai mulți dintre ei urăsc partea asta cu impozitul progresiv, deși este cea mai indicată măsură. Dar ei nu pot să ia acuma, pentru că n-au guvern. Trebuie gândite până la consecințele lor în economie. 

Așa că prostia aia cu tranzacțiile este o chestie ca să pună și ei pe masă ceva la gâlceava aia, ce-o fi acolo. Ea va aduce un venit constant, dar e departe”, spune analistul economic.

CONTROVERSĂ Judecătoarea Moroșanu, „eroina” Recorder, după protestele pe Justiție, a plecat în Laponia. Ce venituri are magistratul

15:52

FLASH NEWS Emmanuel Macron a transmis un omagiu la moartea lui Brigitte Bardot: „Plângem o legendă a secolului”

15:37

„Dacă noi avem 8% deficit, înseamnă că n-am nevoie mai mult de 8 ministere, 8 agenții și 8 regiuni„

Profesorul Adrian Mitroi a mai spus că grupul de negociatori „trebuie să ia niște măsuri care să dea bine la piețe și la finanțatori”. Însă, un pachet de măsuri reale pentru reducerea deficitului ar arăta cu totul altfel.

„Primul lucru, măsurile de austeritate încep dramatic cu un plan de afaceri de reducere a aparatului, mutarea tuturor ministerelor. Dacă noi avem 8% deficit, 8% dobânda, atunci înseamnă că n-am nevoie mai mult de 8 ministere, 8 agenții și 8 regiuni, în context cu ce este economia românească acum, cum operează ea. 

Acum, trebuie să pui pe masă măsurile în ordinea următoare: măsurile care aduc impact imediat și care sunt tangibile și nu fac atât de mult rău. TVA-ul este prima și accizele. Și, probabil, cea mai contondentă, deși în economia comportamentală ar trebui să fie prima, este impozitul progresiv. Dar sigur n-o vor lua, că se dau politic, aici. Deci, taxă pe consum, taxă pe import și una pe redistribuirea oportunităților. Și nu e vorba să-i taxezi pe cei harnici.” 

Adrian Mitroi rămâne sceptic în ceea ce privește eficiența măsurilor, cât și a grupului de lucru aflat acum la negocieri.

„Măsura asta cu tranzacțiile este ca un lapte cu 0.5% grăsime. Nimic nu poți să faci cu el.  De la 9.3% până la 3%, sunt 6,3%. Toată alandala asta face maxim 1%. Deci mai avem de luat încă de 4-5 ori mai multe măsuri, la fel ca și asta. 

Oricum, peste un an o să vedeți că o să rămână tot la fel ca acum. 

Vor conduce țara într-o asemenea degringoladă, încât tot noi vom fi vinovați. Ăștia care vrem să facem”, a concluzionat profesorul Adrian Mitroi.

Este vorba despre o taxă fixă de până la 3 lei pe fiecare tranzacție bancară, care ar putea fi introdusă în România, Propunerea ar putea aduce venituri suplimentare de 50 de miliarde de lei anual la bugetul statului, însă măsura riscă să descurajeze folosirea sistemului bancar, avertizează economiștii.

Începând cu ora 17.00, la Cotroceni se va reuni grupul de lucru pentru negocierea măsurilor fiscale și pe marginea acordului de guvernare.

CITEȘTE ȘI:

POLITICĂ Nicușor Dan cheamă liderii partidelor la Cotroceni. Au loc NEGOCIERI pentru acordul politic. Când vom avea NOUL

CONCLUZIILE consultărilor de la Cotroceni: Grup tehnic de lucru pentru realizarea unui plan de măsuri destinat reducerii cheltuielilor publice

VIDEO | Marcel Boloș, despre reforma pensiilor speciale: „Reforma este extrem de complexă și necesită timp în negocierea cu Comisia Europeană”