Ionuț Stroe, despre taxarea jocurilor de noroc: „Sportul românesc este susținut într-o bună măsură de companiile din domeniu”

Liberalul Ionuț Stroe reacționează pe pagina sa de Facebook la discuțiile din spațiul public legate de taxarea jocurilor de noroc din noul pachet fiscal. El avertizează că „cei care cer „sfârșitul” jocurilor de noroc ar trebui să reflecteze atent: s-ar putea să avem efecte mult mai grave pentru bugetul de stat, pentru sport și, mai ales, pentru jucătorii pe care pretind că îi protejează”.

„Privesc de câteva zile avalanșa de opinii, mai mult sau mai puțin avizate, referitoare la majorarea semnificativă a nivelului de taxare a industriei jocurilor de noroc. Mulți dintre politicieni, dintr-un reflex “natural” de a fi pe placul opiniei generale, se bucură și aplaudă la scenă deschisă, ignorând scopul statului de a fiscaliza (și legaliza) activitatea acestei industrii și, bineînțeles, de a colecta mai mulți bani la bugetul de stat”, scrie Stroe.

SOCIAL Cât câștigă o croitoreasă în 2026. Ce se oferă pentru un post cu experiență

14:53

FLASH NEWS Guvernul demis tocmai a angajat România la plata a 1,05 miliarde de euro, până în 2041. Observațiile lui Toni Neacșu

14:53

Stroe adaugă că a susținut din poziția de parlamentar al puterii propunerile din noul pachet fiscal adoptate de guvernul condus de Ilie Bolojan. Însă spune că e „fundamental, înainte de orice dezbatere, pentru viitor, să avem un răspuns clar la principala întrebare pe care aproape toți o evită: Ce ne dorim, de fapt, pe mai departe?”.

„Mai mulți bani la bugetul de stat și o industrie legală, transparentă sau eliminarea acestei industrii, sperând (zic unii) că astfel românii vor sta departe de jocurile de noroc? Să fim sinceri: a doua variantă este o iluzie cu iz politic, jocuri de noroc vor exista mereu. Iar în lipsa unui cadru legal echilibrat, clar și bine definit, cu siguranță piața neagră va prospera”, precizează liberalul.

Stroe: Gradul de colectare a taxelor de la nivelul industriei jocurilor de noroc se apropie de nivelul maxim – 98%

• „Ca om politic responsabil, susțin nevoia de a taxa corect această industrie și de a o reglementa ferm, mai ales în zona protecției jucătorilor vulnerabili, dar nu cred că soluția este distrugerea ei sub pretextul protejării populației de riscurile specifice asociate.
• Din contră, efectul acestei “soluții” va fi migrarea jucătorilor vulnerabili spre piața neagră, unde statul nu va mai avea posibilitatea de a le oferi niciun fel de protecție. De asemenea, dacă vrem să fim responsabili și corecți, indiferent dacă ne place sau nu, nu putem ignora faptul că gradul de colectare a taxelor de la nivelul industriei jocurilor de noroc se apropie de nivelul maxim (98%), mult peste media din România, iar ponderea industriei depășește 1% din PIB.
• Ca fost ministru al sportului, vă spun că, ne place sau nu, sportul românesc este susținut într-o bună măsură de companiile din domeniu. Aportul lor este vital în fotbal (aproape toate echipele de fotbal din SuperLiga au o firmă de pariuri sportive ca sponsor principal), dar și în handbal, tenis, automobilism, sporturi de contact, ciclism, șah, maraton etc.
• De asemenea, taxele colectate de la operatorii de jocuri de noroc ajung la Comitetul Olimpic și Sportiv Român și la Comitetul Național Paralimpic, fiind utilizați pentru pregătirea loturilor naționale.
• Este clar pentru oricine înțelege cum funcționează o economie că eliminarea bruscă sau diminuarea considerabilă a acestei finanțări ar lovi direct performanța sportivă și ar pune în pericol însăși existența unor cluburi sportive.
• Cei care cer „sfârșitul” jocurilor de noroc ar trebui să reflecteze atent: s-ar putea să avem efecte mult mai grave pentru bugetul de stat, pentru sport și, mai ales, pentru jucătorii pe care pretind că îi protejează.
• Îmi doresc un dialog onest, bazat pe date, nu pe impulsuri populiste. Viitorul se construiește cu decizii responsabile, nu cu iluzii electorale.
• Vreți cu adevărat să-i protejăm pe jucătorii vulnerabili? Atunci soluțiile reale sunt investițiile în educație financiară încă din școală, în campanii de informare despre riscuri, în programe de prevenire și tratare a dependenței, precum și în reglementarea responsabilă a publicității”, încheie Ionuț Stroe.

Foto: Eduard Vînătoru/ Mediafax

AUTORUL RECOMANDĂ: