Industria jocurilor de noroc în genunchi, piața neagră EXPLODEAZĂ. „Distrugerea pieței legale și pierderi bugetare majore”

România continuă „ofensiva fiscală” asupra industriei jocurilor de noroc, cu o nouă serie de majorări de taxe, pentru a crește veniturile la buget cu până la 30%. Măsurile riscă, însă, să îngenuncheze definitiv piața reglementată și să alimenteze masiv zona neagră, avertizează specialiștii în domeniu.

În realitate însă, aceste măsuri pot duce la îngenuncherea definitivă a pieței reglementate și la alimentarea masivă a zonei gri și neagră, deja scăpată de sub control, spun analiști pentru MEDIAFAX.

Creșteri de taxe pentru operatori și jucători

Operatorii din online vor plăti 27% din veniturile brute (GGR), față de 21% anterior, iar cei din retail vor fi taxați cu 23%. (citește AICI detalii despre supraimpozitarea jocurilor de noroc)

SOCIAL Câți ani trebuie să lucrezi în România, cu carte de muncă, pentru a ajunge la o pensie de 10.000 lei, la bătrânețe

08:23

CONTROVERSĂ Departamentul Justiției din SUA cere sancțiuni disciplinare împotriva a șapte judecători: sunt acuzați că au criticat în presă operațiunile ICE din Minneapolis soldate cu 4.000 de arestări și doi morți

08:18

În plus, se majorează cu 1.000 de euro pe an taxa de operare pentru fiecare aparat de tip slot machine, într-un moment în care acest segment este deja în declin din cauza interdicției de funcționare în localități sub 15.000 de locuitori.

• Pentru jucători, noua lovitură vine sub forma unei taxe de 4% aplicate direct la sursă pe orice câștig, chiar și pe cele de câteva zeci de lei.
• O creștere față de actualul 3%, care, în contextul taxării de la primul leu, face ca jucătorii cu mize mici să iasă în pierdere chiar și atunci când „câștigă”.

Piața neagră este marele câștigător

Această fiscalitate împovărătoare îi determină pe tot mai mulți jucători să „migreze” spre platformele ilegale. Pe astfel de platforme, jucătorii  nu sunt taxați, nu li se cere verificare de identitate și primesc oferte considerabil mai avantajoase.

În prezent, peste 400 de site-uri operează ilegal în România și se estimează că cel puțin 30% din încasările din jocuri de noroc se scurg în piața neagră.

Fără control și fără protecția Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), Poliției sau a altor instituții, acești jucători sunt vulnerabili în fața dependenței, a fraudelor sau abuzurilor – dar aleg oricum această cale, pentru că – din punct de vedere economic – jocul „legal” nu mai este rentabil.

Instituțiile statului, depășite de situație. România, campioană la taxare, codașă la protecție

ONJN și celelalte autorități nu dispun de mijloacele tehnice și legale necesare pentru a combate eficient fenomenul. Operatorii ilegali folosesc infrastructură avansată și găuri legislative, făcând blocarea lor aproape imposibilă.

Comparativ cu restul Europei, România are cea mai dură politică fiscală din UE în privința câștigurilor din jocuri de noroc – fără prag minim de impozitare, în timp ce în Germania, Franța și Belgia acestea nu sunt impozitate deloc. Alte țări impun praguri de bun-simț (Italia – 500€, Spania – 2.500€, Polonia – 5.000€).

Consecințele? Specialiștii spun că se va ajunge la distrugerea pieței legale și la pierderi bugetare majore.

Pe scurt, statul încearcă să crească încasările, dar lovește simultan în operatori, jucători și în însăși sustenabilitatea pieței.

Cu o reglementare prea dură, România riscă să piardă controlul asupra industriei, să închidă sursa legală de taxe și să lase jucătorii pradă unei piețe negre în plină expansiune.

Industria licențiată din România este în genunchi. Piața neagră câștigă teren. Statul român pierde.

Citește și: