Die Welt, cu ocazia vizitei lui Nicușor Dan în GERMANIA /Test dur pentru noul președinte al României, pe fondul crizei politice și al influenței ruse

Noul președinte al României, Nicușor Dan, se confruntă cu un test dificil, fiind nevoit să acționeze pentru contracararea influențelor campaniilor pro-ruse, pe fondul crizei politice și sociale din România, comentează publicația Die Welt, în contextul vizitei șefului statului în Germania.

”Nicușor Dan este în funcție de 50 de zile. Sarcinile sale sunt dificile, iar majoritatea coaliției pro-guvernamentale este redusă în Parlament. Se află la conducerea unei țări pe care vicepreședintele SUA, James David Vance, a menționat-o acum câteva luni ca fiind exemplu despre modul în care Europa ar avea dificultăți în înțelegerea democrației. O țară care, aflată pe flancul estic al NATO, este expusă tentativelor ruse în sensul destabilizării, o țară care suferă de sărăcie, corupție și clivaje sociale. Iar Nicușor Dan vrea să o readucă pe parcursul normal. Analiștii îl consideră drept ultima șansă”, scrie Carolina Drüten, într-un editorial publicat în revista Die Welt, notând că Nicușor Dan are multe lucruri în comun cu Friedrich Merz, cancelarul Germaniei.

Autoarea a prezentat pe scurt cazul anulării scrutinului prezidențial din România, eliminarea din cursă a lui Călin Georgescu în contextul organizării unui nou scrutin și victoria la limită a lui Nicușor Dan în fața candidatului de dreapta George Simion.

EXCLUSIV O revoltă a celor mai periculoși pușcăriași, înăbușită în ultimul moment. Ce s-a întâmplat cu liderii răzmeriței

05:00

CONTROVERSĂ Eugen Tomac confirmă că „există consultări între USR și AUR, între PNL și AUR” pentru formarea viitorului guvern

00:53

Nicușor Dan are un mandat dificil, ținând cont de problemele României

”Nicușor Dan are un mandat dificil, un guvern fragil și provocări enorme”, afirmă Oliver Jens Schmitt, profesor la Universitatea din Viena.

Publicația Die Welt notează că România, având un deficit bugetar de 9%, este practic pe marginea prăpastiei. Comisia Europeană a amenințat cu reducerea finanțării, dar s-a abținut să facă acest lucru deocamdată, ținând cont de planul de austeritate prezentat de noul Guvern, instalat de Nicușor Dan. Dar aceasta nu este singura problemă a României.

”Țara se confruntă cu o criză serioasă de credibilitate și a fost ținta unui atac hibrid masiv comis de Rusia. Principala problemă este lipsa de încredere în stat, în clasa politică, în instituții. Mulți oameni sunt furioși pe sistemul de stat exploatat de grupuri privilegiate”, explică analistul Oliver Jens Schmitt.

”Furia multor oameni a creat mediul perfect pentru actori externi, precum Rusia, de a lansa o campanie hibridă în favoarea candidatului de extremă-dreapta Călin Georgescu. (…) Problema este că experții cred că dovezile prezentate de instituții au fost insuficiente pentru a justifica anularea alegerilor. Nu se știe exact nici acum ce s-a întâmplat de fapt, iar mulți oameni cred că opțiunile lor le-au fost furate, suspectând «statul paralel» de obstrucționarea procesului democratic”, explică editorialistul Carolina Drüten.

”Influențele pro-ruse s-au infiltrat în statul român. În acest moment, nu este clar că Nicușor Dan poate contracara acest lucru”, subliniază analistul Oliver Jens Schmitt.

Este un verdict dramatic pentru un stat NATO considerat esențial. România are ieșire la Marea Neagră, care a devenit un punct geopolitic central în războiul din Ucraina, fiind și centru de coordonare a transporturilor militare pentru contracararea invaziei ruse.

”România trebuie să fie al doilea pilon central al securității europene în est, alături de Polonia. Iar vizita lui Nicușor Dan la Berlin este foarte importantă. Germania este cel mai mare partener comercial al României, iar semnalele clare de la Berlin sunt urmărite atent la București”, concluzionează analistul Oliver Jens Schmitt.

Foto: Profimedia

RECOMANDAREA AUTORULUI:

NATO condamnă atacurile cibernetice ale Rusiei asupra unor țări europene, inclusiv a ROMÂNIEI /”Vom riposta”

ANALIZĂ Frankfurter Allgemeine Zeitung: Uniunea Europeană NU are nevoie de un buget de 2.000 de miliarde de euro