Proiectul privind pensiile speciale a SCANDALIZAT magistrații: „Noi suntem 5.600. Celelalte pensii, peste 200.000, chiar nu interesează?”

Subiectul pensiilor speciale ale magistraților stârnește reacții și controverse diverse în spațiul public. Andreea Ciucă, președintele Asociației Magistraților din România, a declarat pentru Gândul, că nu este normal ca doar pensiile magistraților să fie subiect de discuție, argumentând că, nici in PNRR, nu s-au specificat doar pensiile magistraților, ci toate pensiile speciale și de serviciu. Subiectul, unul care nu este la prima vorbire, a fost repus în peisajul românesc, în conferința de presă susținută marți de premierul Ilie Bolojan, care a anunțat principalele măsuri din proiectul de reformă a pensiilor magistraților.

„Nici în PNNR nu s-au specificat doar pensiile magistraților, ci toate pensiile speciale și de serviciu”

Reamintim că și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis că a primit miercuri, 30 iulie, draftul proiectului de lege privind reforma pensiilor speciale ale magistraților, însă nu îl va aviza pentru că îl consideră „nelegal.”

CONTROVERSĂ „Lectern Guy”, bărbatul grațiat de Trump după asaltul Capitoliului, candidează în Florida

00:08

COMERȚ Sony suspendă vânzarea cardurilor de memorie în Japonia. Care este motivul

23:13

În plus, CSM mai acuză Guvernul că „simulează” consultările cu reprezentanții justiției în ceea ce privește reforma pensiilor magistraților.

„În primul rând, nu-i onest să se discute despre pensiile noastre ca fiind unicele și singurele de serviciu.
Exista 212.000 pensii speciale și de serviciu – la bugetari, fără să calculam și celelalte categorii.
Noi suntem 5.600. Celelalte pensii, peste 200.000, chiar nu interesează? Chiar nu au de-a face cu bugetul? Nu-i vorba deloc despre « capra vecinului », ci despre o abordare onestă și o informare corectă.
Nici în PNNR nu s-au specificat doar pensiile magistraților, ci toate pensiile speciale și de serviciu.
Am auzit deseori abordarea din aceste zile, că poporul nu trebuie să suporte pensiile noastre. Însă este ok să suporte alte 200.000 de pensii de serviciu și speciale?

În al doilea rând, nu este al patrulea proiect, lansat pentru că celelalte trei n-au avut izbândă. A intrat în vigoare L 303/2022 – în decembrie 2022 – iar, la trei zile de la intrarea în vigoare, a fost lansat, din nou, proiectul care a devenit L282/2023. Ambele conțin prevederi despre pensia de serviciu a magistraților, în sensul restrictiv fata de L303/2004. În 2024, s-a pus iar în discuție același subiect, în 2025, din nou, al treilea lea proiect care va deveni lege. Pe același subiect. Ce categorie profesională este tratată la fel? Ce categorie socială are o astfel de instabilitate de statut și o asemenea lipsa de predictibilitate – cu încălcarea jurisprudenței CJUE?

În al treilea rând, propunerile de acum se găsesc deja în lege. Deși s-a spus ca este necesar să se facă o nouă lege, pentru ca pensiile magistraților să nu depășească ultimul salariu, în L303/2022 (art. 211) s-a prevăzut imposibilitatea ca pensia să depășească ultimul salariu, dispoziție care a fost păstrată și prin L282/2023. Pensionarea la 65 de ani este prevazută în L282/2023, cu anexa de creștere eșalonată a vârstei.”

„Magistratul român își începe cariera cel mai repede, are cel mai mare număr de dosare”

Andreea Ciucă, președintele Asociației Magistraților din România susține că magistratul român are cele mai grele proceduri de intrare în magistratură, dar și de avansare în carieră.

Interlocutoarea Gândul susține că discuția are loc doar în jurul pensiilor magistrației, subliniind că celelalte categorii bugetare sunt ocolite, atât ca venituri, dar și ca vârstă de pensionare.

„În al patrulea rând, se face comparație cu alte țări europene, dar numai în privința limitei de vârstă pentru pensionare, fără să se spună nimic despre faptul că magistratul român își începe cariera cel mai repede, că are cel mai mare număr de dosare, cel mai mare număr de ședințe de judecată și cel mai mare ni,ăr de hotărâri de motivat pe an. Că ritmul schimbărilor legislative și cele peste 18.000 de acte normative ne situează în top, că magistratul român are cele mai grele proceduri de intrare în magistratură și de avansare în carieră și unul dintre cele mai drastice regimuri de incompatibilități și interdicții, menționat ca atare și de Curtea Constituțională.

În al cincilea rând, documentele europene, inclusiv jurisprudența CJUE, spun clar că veniturile magistratilor nu pot fi reduse, excepția limitativ discutată fiind în legătură cu situații grave de deficit și numai sub condiția reducerii veniturilor tuturor categoriilor de bugetari, și numai cu caracter temporar.
Ori, la noi singura problemă care se pune este a veniturilor magistraților care se pensionează, care sunt reduse cu caracter definitiv. Celelalte categorii bugetare sunt ocolite – și ca venituri, și ca vârstă de pensionare – continuând să li se calculeze, de pildă, la un an de activitate un an și jumătate de vechime.

O asemenea abordare încalcă deciziile CCR, jurisprudența CJUE, documentele internaționale semnate de țara noastră, dar se pare ca acestea sunt « amănunte » de care Guvernul nu se împiedică. În al șaselea rând, pensionarea la împlinirea vechimii de 25 de ani a existat încă în L303/2004, dar foarte mulți colegi au ales să stea în continuare în activitate ani la rând, regula, nefiind, nicidecum, pensionarea la 48 de ani. Despre această realitate nu se spune nimic.

După cum nu se spune nici despre faptul ca vârsta de pensionare a început să scadă doar o dată cu instabilitatea vădită a statutului, materializată de celelalte puteri, începând cu anul 2019. În anii 2017-2018, au fost modificate Legile Justiției. În 2019, s-a pus drastic în discuție pensia de serviciu. În 2020, a fost lansat proiectul noilor Legi ale Justiției, adoptate în 2022. La trei zile după adoptare, a fost lansat proiectul care a devenit L282/2023, conținând dispoziții referitoare la pensia de serviciu a magistratilor, deși fusese reglementată prin L303/2022. În 2023, 2024 s-a pus din nou în discuție statutul nostru, iar acum avem un nou proiect de lege privind pensiile magistratilor”, a conchis Andreea Ciucă, președintele Asociației Magistraților din România.

Ce spune ministrul Justiției despre subiectul pensiilor magistraților

Gândul a solicitat și punctul de vedere al ministrului Justiției, Radu Marinescu, privitor la acest viitor proiect de reconfigurare a criteriior de pensionare și de calcul al pensiilor magistraților.

“Sunt niște propuneri de texte prezentate de domnul prim – ministru. Urmează a fi supuse dezbaterii. O variantă finală va putea face obiectul unui proiect de lege inițiat de ministerul/ministerele competente și asumat guvernamental sau un proiect de lege/amendamente la proiectul deja existent în parlament. 

Susținem obiectivul coaliției de reformă a pensiilor de serviciu cu respectarea principiilor de constituționalitate și dialogului loial între puterile statului. Orice modificare pe legile Justiției se face cu consultarea Comisiei Europene”, a declarat, pentru Gândul ministrul Justiției, Radu Marinescu.

Sursă foto cu caracter exclusiv Gândul

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Radu Marinescu, ministrul Justiției: “Orice modificare pe LEGILE JUSTIȚIEI se face cu consultarea Comisiei Europene”

Nicușor Dan intervine în plin SCANDAL al reformei din magistratură! / Întrebare către CSM: Ce este cu această debandadă?

CSM îi dă peste nas lui Ilie Bolojan și spune „PAS” REFORMEI