A supraviețuit Războiului Rece și a relatat despre 40 de conflicte, dar 2025 a fost prea mult chiar și pentru el. Mărturisirile unui veteran de la BBC

 „Am relatat despre 40 de războaie, dar nu am văzut niciodată un an ca 2025”, a spus jurnalistul John Simpson, editor pentru relații internaționale de la BBC News. „Am văzut Războiul Rece atingând apogeul, apoi dispărând pur și simplu. Dar nu am văzut niciodată un an atât de îngrijorător precum 2025. Nu doar pentru că mai multe conflicte majore sunt în plină desfășurare, ci și pentru că devine clar că unul dintre ele are implicații geopolitice de o importanță fără precedent”, crede jurnalistul britanic.  

Vezi galeria foto
9 poze

Deja circulă la scară largă ideea că 2026 ar putea fi anul în care se va declanșa cel de-al Treilea Război Mondial între Aliații NATO și Axa CRINK. Papa Leon al XIV-lea, care a cerut armistițiu global de Crăciun, și-a exprimat îngrijorarea după ce Rusia a respins armistițiul de o zi cu Ucraina, care se află în al patrulea an de război.

EXTERNE Motivul incredibil pentru care Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite importă nisip din Australia, China sau Belgia, deși sunt înconjurate de deșert

09:00

SPORT Vine atacantul rapidist la Dinamo? „Pentru Kopic e sută la sută o opţiune”

08:50

„Înainte, marile puteri erau prea îngrijorate de pericolul ca un război local, convențional, să se transforme într-unul nuclear. În 1999, generalul britanic Sir  Mike Jackson a strigat prin stația radio „Nu voi începe Al Treilea Război Mondial pentru voi” în Kosovo, în 1999, când superiorul său din NATO, Wesley Clark, a ordonat forțelor britanice și franceze să ocupe un aerodrom din Pristina, după ce trupele ruse sosiseră primele acolo”, spune John Simpson.

„Însă, în anul 2026 care urmează, Rusia observă aparenta lipsă de interes a președintelui Trump pentru Europa, fiind gata și dispusă să facă presiuni”, a avertizat jurnalistul britanic de la BBC News.

„Dacă ați crezut că al treilea război mondial va fi o confruntare cu arme nucleare, gândiți-vă din nou. Este mult mai probabil să fie o serie de manevre diplomatice și militare, care vor duce la ascensiunea autocrației la nivel global. Ar putea chiar să provoace destrămarea alianței occidentale NATO. Iar procesul a început deja”, a spus el.

John Simpson, jurnalistul care a realizat un reportaj despre revoluția din 1989, despre 40 de războaie și care a fost rănit în Irak

John Simpson, născut în 1944, absolvent la Cambridge, este un corespondent englez cu dublă cetățenie britanică-irlandeză. El a raportat din peste 120 de țări, inclusiv din 30 de zone de război, și a intervievat mulți lideri mondiali.

L-a intervievat pe ayatollahul exilat Khomeini și l-a însoțit pe durata Revoluției Islamice din Iran în 1979.

În 1989, a fentat gloanțele trase la masacrul din Piața Tiananmen din Beijing. A relatat despre căderea regimului Ceaușescu la București.

A realizat reportaje din Războiul din Golf din 1991 la Bagdad, înainte de a fi expulzat de autorități.

Simpson a relatat de la Belgrad în timpul Războiului din Kosovo din 1999.

A fost unul dintre primii reporteri care au intrat în Afganistan în 2001, purtând o burqa. Simpson a fost vânat de forțele lui Robert Mugabe în Zimbabwe.

În timp ce realiza un reportaj din nordul Irakului în timpul războiului din 2003, Simpson a fost rănit într-un accident, când un avion de război american a bombardat convoiul forțelor americane și kurde în care se afla. Un membru al echipajului lui Simpson a fost ucis, iar el însuși a rămas surd de o ureche.

Războaiele regionale ale anului 2025

În 2025, lumea a fost martoră la multiple conflicte regionale:

• Războiul ruso-ucrainean: în desfășurare din 2014, care a escaladat din 24 februarie 2022, de la invazia rusă a Ucrainei la scară largă – delegațiile diplomatice din SUA și Rusia discută pentru stabilirea negocierilor de pace;
• Războiul din Fâșia Gaza: în desfășurare din 7 octombrie 2023, între Israel și Hamas – în încheiere după ce a fost pusă în aplicare prima etapă a Planului de Pace din octombrie 2025, mediat de SUA, Egipt, Qatar și Turcia;
• Războiul din sudul Libanului: în desfășurare din 1948, conflictul a escaladat din septembrie 2024, de la începerea operațiunilor militare israeliene – în ciuda armistițiului încheiat în noiembrie 2024, luptele dintre IDF și Hezbollah au fost reluate din 12 mai 2025, după ce au apărut rapoarte că teroriștii libanezi au tras asupra civililor israelieni;
• Războiul de 12 zile dintre Israel și Iran: desfășurat între 13 și 24 iunie 2025, când Israel și Iran s-au bombardat reciproc, implicând și Statele Unite care au bombardat trei centrale nucleare, gruparea rebelilor Houthi din Yemen, Qatar, Irak, Arabia Saudită, Iordania și Franța) – războiul s-a încheiat printr-un armistițiu;
• Războiul dintre India și Pakistan: parte al unui conflict îndelungat din 1947, cele două țări s-au bombardat reciproc între 7 și 10 mai 2025, fiind primul război major dintre două puteri nucleare de la Războiul din Kargil din 1999- ostilitățile s-au oprit după un armistițiu mediat de SUA și alte țări;
• Războiul dintre Cambodgia și Thailanda: parte tot al unui conflict îndelungat din 1950 pe seama disputelor teritoriale, cele două țări s-au bătut într-o confruntare armată din 28 mai și 27 decembrie 2025;
• Războiul dintre Congo și Rwanda:  Pe 30 ianuarie 2025, rebelii din mișcarea M23 susținută de Rwanda a capturat provincia Goma din Republica Democrată Congo. Cele două țări au fost în conflict deschis din 27 martie 2022 – deși a fost semnat un acord de pace mediat chiar de SUA, ostilitățile continuă;
• Războiul din Marea Roșie: În desfășurare din 19 octombrie 2023, între Axa Rezistenței (rebelii Houthi, Iran, Hezbollah) și Israel, sprijinit activ de SUA;
• Războiul din Caraibe: În desfășurare de la 1 septembrie 2025, de când SUA au început să lovească ambarcațiuni cu traficanți de droguri. În Ajun de Crăciun, SUA au atacat pentru prima dată Venezuela, vizând o fabrică de produse chimice,  suspectată că ar fi produs droguri de mare risc;
• Războiul Civil din Sudan: Început din aprilie 2023 între guvernul sudanez, guvernul separatist sudanez și rebeli;
• Războiul din Nagorno-Karabah: Încă în desfășurare din 1988, dar la intensitate scăzută după acordul de pace dintre Armenia și Azerbaidjan, care controlează întreaga regiune acum. Acordul de pace a fost mediat tot de SUA.
• Sunt în derulare conflicte în Myanmar, provincia enclavă Cisiordania din Israel, Somalia, Mali, Mexic și în Guatemala (războiul cartelurilor), Sudan și Sudanul de Sud, Haiti, Etiopia,  Nigeria, plus alte țări din Africa magrebiană care sunt afectate de insurgențele jihadiste

Mai mult de jumătate din populația umană a planetei este în stare de conflict. Există și vești bune, dar cu final dulce-amărui. După ce SUA s-au retras din Afganistan după un război de 20 ani, nu s-au mai raportat lupte de mare amploare pentru prima oară din 1978, însă țara a fost subjugată de talibani din 2021.

Iar în  Siria, războiul civil izbucnit din 2011 s-a încheiat în sfârșit din 2024, după fuga lui Bashar al-Assad în Rusia și venirea la conducere a lui Ahmed al-Sharaa.

În 2026, cinci conflicte vor fi tratate cu prioritate maximă de către legislatorii SUA: războaiele din Ucraina, Fâșia Gaza și Cisiordania, Venezuela, Sudan și chiar în SUA.

Posibilitatea ca violența politică și revoltele populare să erupă în SUA este mare după asasinarea activistului Charlie Kirk în 2025 și tentativa de asasinare a lui Donald Trump în 2024, mai ales într-o țară cu cei mai mulți civili deținători de arme de foc.

Războiul din Ucraina ar putea escalada în 2026

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a avertizat că dacă Ucraina cedează în fața Rusiei, războiul din țara sa se va extinde în estul Europei, în fostele republici sovietice vizate de agenda „imperialistă” a Rusiei. Inclusiv țările membre NATO, precum statele baltice și Polonia, cu populații minoritare ruse, ar putea fi următoarele ținte pentru „operațiunile militare speciale” ale lui Vladimir Putin.

Zelenski crede că dacă Putin nu este oprit la timp, conflictul va degenera într-un război mondial dintre NATO și Rusia.  În timp ce s-au certat în Biroul Oval, chiar în fața camerelor de filmat, liderul ucrainean l-a avertizat pe președintele Donald Trump că Oceanul Atlantic nu-i va feri la nesfârșit de posibila conflagrație mondială.

„Am sentimentul neplăcut că are dreptate. De-a lungul carierei mele, am realizat reportaje despre mai mult de 40 de războaie din lume, încă din anii 1960. Niciodată nu am mai văzut un an mai îngrijorător ca 2025.”, a mărturisit John Simpsons.

Jurnalistul de la BBC News scrie că Zelenski ar putea fi presat de Donald Trump să accepte un acord de pace cu Rusia printr-un compromis umilitor.

După harta afișată în Biroul Oval pe durata întâlnirii dintre Trump și  Zelenski, însoțit atunci de lideri UE, Ucraina ar urma să cedeze definitiv oblasturile ucrainene din Donbas (Donețk, Herson, Zaporojie și Luhansk) către Rusia, să accepte demilitarizarea altor oblasturi ucrainene pentru a deveni zone-tampon (Mîkolaiiv, Sumî, Harkov, Dnepropetrovsk), să renunțe să mai aspire la recuperarea peninsulei Crimeea care a fost anexată de Rusia în 2014 și la aderarea Ucrainei la NATO. Jurnalistul britanic spune că e posibil ca războiul din Ucraina să se încheie, dar în termenii favorabili ai lui Putin.

„Pentru Ucraina și susținătorii săi europeni, care se simt deja că sunt în război cu Rusia, întrebarea că „vor exista suficiente garanții concrete pentru a-l împiedica pe Putin să revină pentru mai multe teritorii peste câțiva ani?” este una importantă. Europa va trebui să preia o mare parte din menținerea Ucrainei în funcțiune…aceasta va fi o povară colosală”, scrie jurnalistul britanic.

Europa, în plin război hibrid cu Rusia

Guvernele din statele membre NATO din Europa sunt în alertă maximă de când Rusia a tăiat cablurile subacvatice și de la acuzația că Kremlinul ar fi detonat conductele Nord Stream din Marea Baltică.

Oficialii vest-europeni au transmis încă din 2023 că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru un posibil război cu Rusia până în anii 2029-2030, făcând îndemnuri la creșterea bugetelor pentru apărare, reînarmare și intensificarea producției de armament, în timp ce frontul ucrainean din Donbas cedează.

Între timp, Europa deja se află în plin război „hibrid” cu Rusia. Dronele rusești de fabricație iraniană pătrund în țări nu doar de pe flancul estic al NATO, ci chiar violează spațiul aerian al țărilor vestice, survolând deasupra bazelor militare și aeroporturilor.

Atacurile cibernetice au luat amploare, tot mai multe instituții, servicii de urgență și companii fiind lovite de infractori cibernetici. Autoritățile vest-europene sunt convinse că serviciile secrete ale Rusiei sunt în spatele otrăvirii fostului agent rus Sergei Skripal în 2018.  Acoliții lui Putin amenință deseori că pot șterge țări europene de pe hartă cu noile arme nucleare ale Rusiei.  Dar John Simpson face apel la calm:

„Atâta timp cât americanii sunt încă membri activi ai NATO, riscul ca rușii să răspundă cu un atac nuclear devastator este încă prea mare. Deocamdată.”

Putin vrea să refacă „Imperiul Rus”

În anul care vine, Putin, care a sesizat lipsa de interes a lui Trump pentru Europa, se pregătește să facă presiuni pentru a dobândi supremație asupra continentului.

La începutul lunii decembrie, Putin a spus că Rusia nu plănuiește să intre într-un război cu Europa în 2030, dar „că este gata chiar acum dacă europenii doresc acest lucru”.

„Nu vor fi operațiuni dacă ne tratați cu respect, dacă ne respectați interesele așa cum noi am încercat întotdeauna să le respectăm pe ale voastre”, a spus dictatorul de la Kremlin într-o emisiune televizată.

Bilanțul războiului din Ucraina după 4 ani: circa 2 milioane morți, răniți sau dispăruți

Rusia, o mare putere mondială, a invadat o țară europeană independentă, cauzând moartea a până 20.000 de civili  și a 85.000 de militari ucraineni (conform datelor guvernamentale ale Kievului, căci ministerul rus al Apărării susține că a înregistrat peste 1 milion de ucraineni uciși). Putin a trimis la moarte peste 1 milion de soldați ruși.

Când războiul declanșat de el s-a extins pe teritoriul Federației Ruse, Kremlinul a primit sprijin din partea dictatorului nord-coreean Kim Jong-Un. Între 2000 și 6000 de militari nord-coreeni au murit pentru a-i reda Rusiei porțiunea teritorială din Kursk ocupată de ucraineni anul trecut.

Kievul acuză că Rusia a răpit 20.000 de copii, iar Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin pentru că s-a implicat. Kremlinul se apără că a invadat Ucraina pentru a se proteja de o invazie din partea NATO. Putin a indicat și un alt motiv: restabilirea sferei de influență regională a Rusiei în Europa de Est.

2025, un an marcat de multiple războaie în Asia și Africa

Jurnalistul britanic spune că anul 2025 a fost marcat de trei războaie, primul fiind în Ucraina. Al doilea război a fost cel din Fâșia Gaza. După masacrul comis de Hamas pe 7 octombrie 2023, în care și-au pierdut viața 1200 de oameni și alți 251 au fost luați ostatici, premierul Benjamin Netanyahu a jurat „răzbunare”.

De atunci, 70.000 de palestinieni au fost uciși în acțiunile militare ale Israelului, inclusiv 30.000 de femei și copii potrivit ministerului Sănătății din Gaza controlat de Hamas.

Al treilea război feroce a fost în Sudan, unde peste 150.000 de oameni au fost uciși în ultimii ani și alți 12 milioane au fost strămutați din locuințele lor.

Trump spune că poate rezolva conflictele

„Sunt priceput la rezolvat războaie”, spunea Donald Trump, președintele american care a pretins că merită Premiul Nobel pentru Pace după ce s-a lăudat în mod repetat că a încheiat opt războaie.  Totuși, două dintre „războaie” sunt doar dispute diplomatice între Serbia și Kosovo, respectiv între Egipt și Etiopia.

Ostilitățile din Fâșia Gaza, Republica Democrată Congo, frontiera dintre Cambodgia și Thailanda și Nagorno-Karabakh încă au continuat, chiar dacă la intensitate scăzută. Numai războiul dintre India și Pakistan s-a încheiat printr-un armistițiu și așa fragil. Cele două puteri nucleare încă continuă să se înarmeze (India l-a primit pe Putin în vizită, iar Pakistan e aprovizionat cu echipamente militare aviatice de ultimă generație de SUA).

Există temeri pe rețelele de socializare că nu doar conflictul dintre Pakistan și India, dar și cel dintre Iran și Israel ar putea fi reluat.

Distanțarea dintre SUA și UE

Între timp, războiul din Ucraina este în pragul escaladării,  iar Trump, cu politici de anii 1920-1930 menite să servească doar intereselor naționale, pare tot mai indiferent față de Europa după ce a spus că „civilizația europeană este în declin” din cauza politicilor progresiste permisive față de migrație, legile ecologiste și reglementarea rețelelor de socializare. Trump a spus că nu va sprijini Europa în cazul unui război cu Rusia.

Cu toate că economiile europene sunt de 10 ori mai puternice decât cea a  Rusiei, iar demografic, UE alcătuiește o populație de 450 de milioane de oameni în comparație cu cei 145 de milioane ai Rusiei, există temeri că Europa de Vest nu poate face față unui conflict convențional după 80 de ani de pace și confort. Europenii au fost chiar rezilienți în a mări bugetul pentru apărare.

Chiar dacă republicanii vor pierde alegerile de la mijlocul mandatului din 2026 și următorul președinte american ales în 2028 va fi pro-NATO, politicile izolaționiste ale lui Trump au distrus numai într-un an ce au creat 13 președinți în relațiile cu Europa în ultimii 80 de ani și cu greu mai pot fi reparate.

„Să nu credeți că Vladimir Putin n-a trecut asta cu vederea”, a spus jurnalistul britanic.

Rolul Chinei în „Noua Dezordine Mondială”

S-ar putea crede că China ar putea împlini rolul de împăciuitor, iar Xi Jinping ar fi singurul adult rămas în cameră. Nu este deloc așa.  Jurnalistul britanic reamintește că liderul chinez a amenințat insula autonomă Taiwan cu anexarea, ordonând Armatei Populare de Eliberare să fie pregătită pentru invazie până în 2027. Dacă nu revendică Taiwanul, Xi Jinping ar putea fi considerat un lider slab și riscă să fie înlăturat. Așadar, China ar putea contribui și mai mult la destabilizarea ordinii internaționale și a economiei mondiale. Taiwanul este cel mai mare producător de cipuri.

Jurnalistul britanic a povestit despre momentele înfiorătoare din 4 iunie 1989, din timpul masacrului din Piața Tiananmen, unde a văzut cum cinci secții de poliție și trei sedii ale poliției locale au fost arse. El a văzut corpul carbonizat al unui polițist așezat lângă un zid, iar pe cap era așezată o șapcă de uniformă într-un unghi comic, iar între buzele înnegrite era înfiptă o țigară.

El reamintește și de reprimarea violentă a protestelor din Hong Kong, din 2019. Un politician de vârf, Bo Xilai, anglofil și rival al lui Xi Jinping, i-a spus: „Nu vei înțelege niciodată cât de nesigur se simte un guvern când știe că nu a fost ales”.

Bo Xilai a fost condamnat la închisoare pe viață în 2013, fiind găsit vinovat pentru „luare de mită, abuz de putere și delapidare”. În 2026, puterea Chinei va crește, iar strategia sa de a prelua Taiwanul, marea ambiție a lui Xi Jinping, va deveni mai clară, a concluzionat Simpson.

Sursa Colaj Foto: Profimedia/Liveuamap.com

Autorul recomandă: 2026, anul conflictelor? Studiu îngrijorător: Care sunt cele 3 niveluri ale riscului la nivel mondial și ce situații critice ar putea apărea