Prima pagină » Actualitate » Pasajul Basarab a ajuns RUȘINEA administrativă a Bucureștiului, mâncat de timp și de RUGINĂ. Cea mai importantă lucrare de infrastructură se transformă într-o RUINĂ

Pasajul Basarab a ajuns RUȘINEA administrativă a Bucureștiului, mâncat de timp și de RUGINĂ. Cea mai importantă lucrare de infrastructură se transformă într-o RUINĂ

Pasajul Basarab, cea mai mare și importantă lucrare de infrastructură din București, de după 1989, este în continuare lăsat de izbeliște și se degradează de la o zi la alta. Celebra structură care a costat Municipalitatea peste 250 de milioane de euro a devenit acum un simbol al neputinței administrative din București. Inaugurat acum 14 ani, cu mare fast, podul nu are încă recepția făcută. Practic, nicio instituție nu se ocupă de mentenanța acestui obiectiv, astfel că pasajul se transformă într-o ruină.

Inaugurat în 2011 de primarul de atunci Sorin Oprescu, Pasajul Basarab nu are nici azi recepția făcută de către Primăria Capitalei. Asta în ciuda faptului că cea mai importantă lucrare de infrastructură din București a costat Municipalitatea peste 250 de milioane de euro.

În toată această perioadă, de când a fost deschis, pasajul nu a fost deloc îngrijit, astfel că rugina a ajuns să curgă de pe el, așa cum se poate vedea din imaginile realizate de reporterii Gândul.

Cel mai dezolant aspect este cel legat de elementele de tablă, care acoperă structura de bază, și care cândva erau albe, iar acum sunt pătate de rugină, fiind un adevărat pericol pentru cei care trec pe sub pod, pe artere precum Grozăvești sau Plevnei. Aceste elemente se pot desprinde oricând, ceea ce s-a și întâmplat recent, când o mașină a fost lovită de o bucată de tencuială desprinsă de pe pod.

Structuri de fier de pe Pasajul Basarab se desprind cu mâna

Fără îndoială, balustradele podului sunt cele mai afectate. Practic, bucăți din aceste structuri de fier se pot desprinde cu mâna, gradul lor de degradare fiind extrem de mare.

Lucrarea, cu o lungime de doi kilometri, a fost deschisă traficului în anul 2011, după o investiție de peste 250 milioane de euro.

De atunci, Primăria Capitalei și constructorul, consorțiul dintre italienii de la Astaldi și spaniolii de la FCC Construction, nu s-au înțeles în ceea ce privește costurile acestui obiectiv, mai ales cele legate de terminalul pietonal de la Basarab, care arată deplorabil.

Primăria Capitalei ar putea recepționa Pasajul Basarab tocmai la sfârșitul lui 2026

Pe lângă problemele cu recepția, Astaldi se judecă cu Primăria Capitalei și spune că a executat lucrări în plus de 111.652.227 lei.

Într-un răspuns la solicitarea Gândul, reprezentanții Primăriei Capitalei spun că pasajul ar putea fi recepționat tocmai la sfârșitul anului 2026.

„Direcția Generală Investiții a încheiat cu  Antreprenorul General o tranzacție extrajudiciară în vederea realizării tuturor lucrărilor pentru punerea în siguranță a obiectivului menționat în referință. După realizarea tuturor lucrărilor rezultate din expertiza tehnică se va proceda la realizarea recepției la terminarea lucrărilor respectiv recepția finală, urmând ulterior să se demareze procedura de transmitere a obiectivului de investiții, către Administrația Străzilor București, în vederea realizării serviciilor de mentenanță curentă”, se arată în răspunsul celor de la Primăria Capitalei.

Punerea în siguranță a pasajului presupune: refacerea betonului și a rosturilor de dilatație, înlocuirea aparatelor de reazem, asfaltarea pasajului și a rampelor, curățarea și vopsirea elementelor metalice și modernizarea sistemului de drenaj.

Primii pași s-au făcut în 2000, iar construcția a început în 2006

Directorul Direcției Investiții din cadrul PMB, Cătălin Aflat, a precizat că termenul de garanție a expirat în 2022 și a dat un termen pentru recepție. „Constructorul a menționat de multe ori că termenul de garanție a fost depășit încă din 2022. La sfârșitul anului viitor putem să spunem că vom avea pasajul Basarab recepționat, după mai bine de 14 ani de la momentul la care s-a deschis traficul pe el”, a afirmat acesta.

Primii pași pentru acest proiect uriaș și extrem de important pentru fluidizarea traficului din București s-au făcut în anul 2000, când primar era Traian Băsescu, care a reușit să obțină o finanțare de la Banca Europeană de Investiții.

Construcția a început însă în 2006, pe vremea lui Adriean Videanu, când s-a semnat contractul cu italienii de la Astaldi și cu spaniolii de la FCC Construction.

Recomandarea autorului:

Recomandarea video

Citește și

Mediafax
Donald Trump îi cere lui Volodimir Zelenski „să se grăbească” cu demersurile pentru încheierea unui acord de pace cu Rusia
Digi24
China amenință cu „toate măsurile necesare” după ce CIA a publicat un clip în limba chineză pentru recrutarea de ofițeri
Cancan.ro
Gestul ireal făcut de fosta parteneră a lui Adrian Kreiner din spatele gratiilor. Ce le-a cerut magistraților 😲
Prosport.ro
FOTO. Mihaela Buzărnescu, apariție rară în costum de baie
Adevarul
Trupele NATO au fost „bătute măr” de ucraineni în cadrul unor exerciții în Estonia. „Suntem condamnați”
Mediafax
Un cunoscut oraș turistic, aflat lângă România, a interzis comerțul de alcool după ora 20.00
Click
Bancnota de 2.000 de lei cu eclipsa totală de Soare din 1999 a devenit o adevărată comoară. Cu cât se vinde în 2026
Digi24
Autospecială de pompieri, oprită de poliție în drum spre incendiu. Polițiștii se deplasau spre același incident
Cancan.ro
Lovitură de la tribunal pentru rudele tinerilor implicați în crima lui Mario Berinde din Cenei. Ce au decis judecătorii
Ce se întâmplă doctore
Ce mai face și cum arată acum Mirela Stoian, cea care a interpretat-o pe Lila, în „Vacanța Mare”. Actrița a intrat într-un con de umbră de ani buni
Ciao.ro
Vedete cu suflet mare! Ce persoane publice din România au adoptat copii
Promotor.ro
Rostec trimite BMP-3 către Rusia. Ajută în Ucraina sau ajung la „cimitirul” de 800 de unități distruse?
Descopera.ro
Arma secretă cu care dacii dădeau fiori inamicilor
Râzi cu lacrimi
BANCUL ZILEI. O femeie goală pușcă primește în casă curierul. Îl duce în dormitor şi...
Descopera.ro
Când ar putea adera și România la moneda euro?