Liderii Coaliției, în isteria REFERENDUMURILOR. De la „vocea poporului” la „arma electorală” a politicienilor

Tema referendumului a revenit pe masa coaliției în ședința tensionată de marți. Un nou subiect de zarvă și scandal, asta după ce coaliția merge mai mult târâș în ultima perioadă, împotmolită pe subiecte precum reforma administrației sau alegerile pentru Capitală, subiect deblocat în cele din urmă. De cele mai multe ori, referendumurile s-au organizat în preajma alegerilor și au fost folosite de politicieni ca ancoră electorală pe teme care generează polarizare, emoție sau interes. „Artificiul”  a fost inventat de Traian Băsescu, preluat de Liviu Dragnea, continuat de Klaus Iohannis și, ulterior, copiat de Nicușor Dan și, mai nou, scos de la naftalină de USR și UDMR.

După ce CCR a respins pe formă proiectul privind reforma pensiilor magistraților, în grabă, mulți politicieni au aruncat tema referendumului în spațiul public. Primul dintre ei a fost Dominic Fritz, care a spus că „dacă legea este respinsă pe fond, adică dacă nu este constituțional să desființăm pensiile speciale, atunci USR va propune un referendum pentru modificarea Constituției”.

ULTIMA ORĂ Elena Lasconi se bucură de victoria lui Ciucu: „O zi bună pentru democrație”

22:54

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Ponta umilește USR după ce Drulă a luat locul patru la alegeri: Ei conduc toată România pentru că ceilalți 90% sunt fricoși

22:42

În ședința coaliției și UDMR s-a pronunțat pentru organizarea unui referendum pe tema pensiilor magistraților.

„Eu aș organiza un referendum cu următoarea întrebare: ‘Sunteți de acord ca vârsta de pensionare să fie uniformă pentru fiecare cetățean? Da/Nu’. Și sunt convins că 90% dintre oameni s-ar prezenta la vot și ar vota să fie vârsta de pensionare aceeași pentru fiecare om, indiferent dacă este în armată, în magistratură sau în poliție”, a spus Kelemen Hunor pentru Agerpres.

Un nou referendum la București?

Și Vlad Gheorghe (DREPT) a cerut premierului Ilie Bolojan un referendum pentru desființarea sectoarelor din București, odată cu alegerile pentru Capitală. Adică pe 7 decembrie.

„Îi cer lui Ilie Bolojan să organizeze un referendum pentru desființarea sectoarelor și a județului Ilfov, odată cu alegerile pentru Capitală”, a spus Vlad Gheorghe.

De ce s-a ridicat PSD de la masa coaliției

Liderii PSD s-au ridicat de la masa ședinței coaliției de marți și au părăsit Palatul Victoria în jurul orei 16:00. Neînțelegerile au pornit de la proiectul de lege privind reforma pensiilor magistraților, spun sursele Gândul.

PSD a plecat după ce Ilie Bolojan a spus că va gestiona tot el problema pensiilor speciale. Premierul ar fi refuzat formarea unui grup de lucru la nivelul coaliției, așa cum a cerut Sorin Grindeanu.

„Asta este definiția nebuniei. Să eșuezi și să faci la fel sperând în alte rezultate. Dânsul și-a pierdut credibilitatea pe acest subiect, nimeni din CSM, ÎCCJ sau asociațiile magistraților nu vor să vorbească cu el. De asta era nevoie de altceva”, spun surse din interiorul PSD pentru Gândul.

Sucirea lui Ciprian Ciucu

La cald, după decizia CCR, și prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu s-a declarat un susținător al unui referendum pentru „eliminarea privilegiilor”.

„Personal, sunt de acord cu ideea că acest blocaj ar putea fi depășit rapid printr-o lege care să aibă la bază un referendum prin care cetățenii să exprime clar dacă vor sau nu vor echitate socială și eliminarea privilegiilor. Și cred că ar fi oportun ca acest referendum să fie organizat odată cu alegerile parțiale de anul acesta”, a scris edilul Sectorului 6 pe pagina sa de socializare.

După ședința coaliției de marți, elanul lui Ciprian Ciucu s-a estompat. „Am agreat astăzi în Coaliție să nu mai amestecăm lucrurile și să nu mai facem vreun nou referendum legat de pensiile speciale, ca soluție de deblocare a relației cu CCR. Soluția va trebui să fie constituțională și politică”, a spus liderul PNL.

Precedente fără rezultat

În ultimii 16 ani România a organizat mai multe referendumuri, însă niciunul nu a fost transpus ulterior în legislație. Practic, au rămas fără efect.

• 2009 – Referendumul pentru trecerea la Parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari la 300 a fost validat, dar nu a fost pus în practică prin Parlament.
• 2018 – Referendumul pentru familie, inițiat de Liviu Dragnea și Coaliția pentru Familie, nu a fost validat din cauza prezenței scăzute la urne.
• 2019 – Referendumul pe tema justiției, inițiat de președintele Klaus Iohannis, a fost validat, dar nu a produs modificări legislative.
• 2024 – Referendumul local din București, inițiat de Nicușor Dan pe teme administrative și sociale (repartizarea impozitelor, centralizarea autorizațiilor de construire, prevenirea consumului de droguri în școli, la propunerea PSD), a trecut, dar nu a fost transpus în legislație.

Sursa colaj: Mediafax + Facebook + Shutterstock

AUTORUL RECOMANDĂ: