MApN explică de ce a cerut șeful Armatei ca românii să aibă PROVIZII pentru 72 de ore: „Nu e un semn de război, ci de responsabilitate”

Ministerul Apărării Naționale a transmis un punct de vedere oficial după declarațiile generalului Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, care i-a sfătuit pe români să aibă rezerve minime pentru 72 de ore și cunoștințe elementare de pregătire militară. Apelul șefului armatei a stârnit teamă printre români, în contextul escaladării războiului din Ucraina.

Ministerul Apărării Naționale a venit cu precizări după reacțiile stârnite de declarațiile generalului Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, care a recomandat populației să aibă provizii pentru 72 de ore și să își însușească noțiuni elementare de instruire militară.

CONTROVERSĂJensen Huang pregătește revenirea la șefia Nvidia. Greii tehnologiei din Silicon Valley fac lobby intens pe lângă consiliul de administrație și Casa Albă pentru repunerea sa în funcția de CEO al companiei

23:41

FLASH NEWSBăsescu, sceptic în privința raportului despre anularea alegerilor din 2024: „Dacă Serviciile aveau informaţia, o puneau de mult pe masa preşedintelui”

23:05

MApN afirmă că mesajele generalului Vlad reprezintă recomandări profesionale privind creșterea rezilienței individuale și colective, în acord cu standardele NATO și ale Uniunii Europene.

„Declarațiile generalului Gheorghiță Vlad sunt parte a unei culturi moderne de securitate, cu scop preventiv și educativ. Acestea promovează ideea unei populații mai bine informate și pregătite pentru situații de criză, nu un semnal de alarmă privind o amenințare militară”, a transmis Ministerul.

MApN explică faptul că apelul la constituirea unei rezerve minime pentru 72 de ore este în linie cu practicile din Finlanda, Suedia și Danemarca, țări care promovează cultura civică a pregătirii pentru urgențe.

Recomandarea generalului Vlad se referă la provizii de bază precum apă, alimente neperisabile și alte resurse de bază precum un radio portabil sau lanternă cu baterii, lucruri necesare în caz de dezastre naturale, crize energetice sau situații excepționale care ar putea afecta temporar serviciile publice.

Ministerul treansmite că măsura „nu constituie un indiciu al unei amenințări militare iminente”, ci o formă de responsabilitate civică pe care România o încurajează prin platforma oficială fiipregatit.ro, unde cetățenii pot găsi ghiduri utile despre gestionarea situațiilor de urgență.

Instruirea militară nu înseamnă serviciu militar obligatoriu

MApN clarifică și faptul că recomandările privind instruirea militară nu au legătură cu reintroducerea serviciului militar obligatoriu.

„Acestea se înscriu în direcția consolidării rezervei și a rezilienței societale prin instrumente voluntare și programe legale de pregătire”, arată instituția.

Printre aceste instrumente se numără Programul „Rezerviști voluntari”, reglementat prin Legea nr. 270/2015, care oferă cetățenilor posibilitatea de a se alătura voluntar rezervei operative a Armatei Române, beneficiind de instruire și compensații financiare.

De asemenea, MApN amintește de noul concept al „militarilor voluntari în termen”, adresat tinerilor între 18 și 35 de ani, care doresc să urmeze o perioadă scurtă de pregătire militară de bază. Proiectul se află pe circuitul legislativ și este gândit ca instrument suplimentar de formare a rezervei, fără caracter obligatoriu.

Generalul Gheorghiță Vlad a insistat că România nu se află în pragul unui război, însă trebuie „să nu mai fie prinsă nepregătită” și să adopte cultura de securitate a aliaților.

„Trebuie să învățăm cum reacționăm în criză și să fim pregătiți, nu speriați”, a transmis șeful Statului Major al Apărării.