Povestea sclavului care a calculat INFINITUL în mintea lui. Cine a fost Thomas Fuller și care era secretul lui, de fapt

Thomas Fuller avea aproape 70 de ani când doi oameni albi din Philadelphia au venit să-l pună la încercare. Un bărbat obosit, cu mâinile crăpate de muncă și părul încărunțit, stătea pe o verandă din Virginia. Lumea îi spunea „Negro Tom” sau „Calculatorul din Virginia”.

Nu știa să scrie. Nu știa să citească. Nu fusese niciodată într-o școală. Dar în mintea lui se ascundea o lumină pe care lanțurile nu o puteau stinge.

Thomas s-a născut în jurul anului 1710, undeva în vestul Africii, în ceea ce astăzi este statul Benin. La doar 14 ani, a fost răpit, vândut și adus în America pe o corabie de sclavi. A trăit toată viața pe o plantație din Virginia, muncind sub soare de dimineața până seara, fără libertate, fără șansă, fără un nume care să-i aparțină cu adevărat.

Geniul ascuns

Dar, dincolo de tot ce i-au luat, Thomas păstrase ceva ce nimeni nu-i putea fura: mintea. Zvonurile despre „sclavul care putea face calcule imposibile” au ajuns până la urechile a doi aboliționiști,  William Hartshorne și Samuel Coates.

TURISM Cabanierii de pe Valea Prahovei, afectați de lipsa turiștilor chiar în perioada sărbătorilor de iarnă. Gestul disperat al unui antreprenor din Predeal

23:58

EXTERNE Sârbii nu prea mai vor să adere la Uniunea Europeană, după ce în urmă cu 15 ani sprijinul era de 70%. Ce arată rezultatele celui mai recent sondaj

23:15

Curioși, au venit să-l cunoască.

Au deschis o discuție simplă, apoi l-au provocat:

 „Câte secunde sunt într-un an și jumătate?”

Thomas a închis ochii.

Buza de jos i s-a mișcat ușor, fără să scoată un sunet.

După două minute, a spus calm: „47.304.000.”

Corect.

Apoi, altă întrebare:

 „Câte secunde are viața unui om de 70 de ani, 17 zile și 12 ore?”

O întrebare complexă, cu ani bisecți, calcule de timp și conversii.

În 90 de secunde, Thomas a răspuns: „2.210.500.800.”

Unul dintre bărbați, calculând cu hârtie și condei, i-a spus că greșește.

Thomas a zâmbit puțin și a spus: „Ați uitat anii bisecți, massa.”

Când i-au adăugat, cifra era exactă.

A treia întrebare era o problemă de progresie geometrică, de tipul celor pe care le fac matematicienii:

„Dacă un fermier are șase scroafe, și fiecare fată șase purcei femele în fiecare an, iar ritmul acesta continuă timp de opt ani, câte scroafe va avea?”

După zece minute, Thomas a spus:  „34.588.806.”

Și, din nou, avea dreptate.

„Mulți oameni învățați sunt mari nebuni.”

Doctorul Benjamin Rush, unul dintre Părinții Fondatori ai Americii, a consemnat totul în 1789. Rush a înțeles imediat ce văzuse: Un om fără nicio educație formală, sclav de o viață, care făcea în cap calcule mai complexe decât un universitar cu un abac și hârtie.

Când i s-a spus că e păcat că n-a avut parte de școală, Thomas a răspuns liniștit, dar cu o înțelepciune tăioasă:

„Nu, massa. E mai bine că n-am avut învățătură. Căci mulți oameni învățați sunt mari nebuni.”

Thomas Fuller a murit în 1790, la vârsta de 80 de ani, încă sclav, încă pe pământul pe care îl lucrase o viață.

Dar povestea lui a călătorit mai departe. A devenit o dovadă vie împotriva minciunilor care justificau sclavia — împotriva ideii că oamenii de culoare ar fi inferiori. Thomas Fuller nu a avut libertate. Dar a avut geniu.

Astăzi, când îi rostim numele, ar trebui să-l spunem nu cu milă, ci cu admirație:  Thomas Fuller (1710–1790) — primul calculator uman documentat din America, sclavul care a dovedit că inteligența nu are lanțuri.

Pentru fiecare Thomas Fuller cunoscut, au existat mii pierduți în tăcere.

Recomandarea autorului: Cum trăiește David, geniul matematicii din România, visul american la una dintre cele mai prestigioase facultăți din SUA: „Toți foștii mei colegi de clasă studiază în străinătate”