Domeniul tineretului din România continuă să fie tratat ca o anexă inutilă a administrației centrale. După ani în care a fost când minister, când agenție sau autoritate, tineretul a ajuns astăzi doar o direcție generală în subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS).
Situația este cu atât mai greu de înțeles cu cât, până recent, tineretul a fost parte integrantă a Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.
Surse din instituție susțin că, odată trecut în subordinea Ministerului Muncii, tineretul a fost coordonat de secretarul de stat PSD Daniela David, ale cărei principale preocupări ar fi fost solicitarea rapoartelor de activitate zilnică ale angajaților direcției și aprobarea concediilor de odihnă. „În rest, nu înțelegea nimic. Încurca, nu descurca”, afirmă angajați din minister. Locul acesteia a fost luat de fostul consilier de stat, Ciprian Văcaru, vicepreședinte PSD, sector 2.
Angajatii Direcției Tineret urmează, până la jumătatea lunii decembrie, să fie relocați din sediul din zona Casei Presei într-o clădire veche, cu risc seismic, de pe strada George Vraca, o clădire ce aparține unei instituții din subordinea MMFTSS.
În paralel, conducerea ministerului analizează o posibilă descentralizare: transferul Caselor de Cultură ale Studenților către primăriile marilor orașe. Surse din minister afirmă că „bătălia nu e pentru tineret, ci pentru patrimoniul imobiliar”.
Între timp, proiecte majore precum Student Invest și Family Start – programe care au avut un impact real pentru mii de tineri, taberele sociale dar și cele pentru tinerii cu dizabilități, dar și multe altele – au dispărut complet de pe agenda instituției. Din activitatea Direcției de Tineret au mai rămas, doar Gala Tineretului și concursul anual de proiecte. Restul au fost tăiate unul câte unul de ministrii PSD, Simona Bucura Oprescu si de Florin Manole.
În timp ce autoritățile se luptă pentru clădiri, organigrame și influență, tinerii rămân, încă o dată, in afara preocuparilor reale.
Legea Tineretului, blocată de șapte ani.
Domeniul tineretului din România rămâne prins într-o incertitudine legislativă profundă. Deși autoritățile vorbesc de ani de zile despre „modernizarea” politicilor publice pentru tineri, Legea Tineretului – proiectul PL-x 716/2018 – zace în Parlament de aproape șapte ani, fără să fie adoptată definitiv. De două ori modificată, cu rapoarte, avize și dezbateri suplimentare, legea încă nu oferă un cadru stabil pentru instituțiile de tineret, finanțări, programe sau definirea clară a sistemului național de tineret.
În forma aflată în lucru, legea definește tânărul drept persoana cu vârsta între 14 și 35 de ani, ceea ce ar include o categorie largă: elevi, studenți, tineri profesioniști și familii tinere.
În paralel, instituțiile care gestionează domeniul tineretului au fost reorganizate constant în ultimul deceniu. De la Ministerul Tineretului și Sportului, la înființarea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse în 2021, și până la absorbirea acestuia în 2025 în noul Minister al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, direcțiile de tineret au fost mutate între structuri, fără o strategie coerentă sau continuitate administrativă.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI