Care sunt cele mai mari temeri ale românilor: de la bani și facturi, la război, pandemii și frica de viitor

România trăiește într-o neliniște continuă. Nu este vorba despre o singură teamă, ci despre un cumul de frici care se suprapun și se amplifică. Oamenii nu mai privesc viitorul cu speranță, ci cu prudență și teamă. Sondajele arată clar: românii se tem mai mult ca oricând de sărăcie, de instabilitate, de război și de pierderea controlului asupra propriei vieți.

Sursa foto: Profimedia

Această stare generală de anxietate nu apare din senin. Ea de construiește zi de zi, din facturi, din prețuri, din știri, din incertitudini politice și economice, din conflictele din jurul României și din sentimentul că statul nu mai oferă protecție.

Frica de austeritate și sărăcie

Cea mai puternică teamă a românilor rămâne legată de bani. Creșterea prețurilor a devenit principala sursă de îngrijorare. Aproape un sfert dintre români spun că scumpirile afectează direct viața, iar procentul este de peste două ori mai mare decât în urmă cu zece ani.

INEDIT În Olanda, o nuntă este anulată din cauza unui discurs… generat de ChatGPT

16:20

CONTROVERSĂ UE în pericol de colaps din cauza finanțării Ucrainei? Planul ascuns al Bruxelles-ului ar putea afecta toate țările membre

16:15

Oamenii se tem că statul va lua tot mai mult prin taxe și impozite, fără să ofere nimic în schimb. Frica de austeritate se traduce simplu: teama că salariul nu va mai ajunge, că alimentele vor deveni inaccesibile, că traiul decent va deveni un lux. Mulți români au ajuns să muncească doar pentru a plăti facturi, rate și taxe, fără să mai poată pune bani deoparte.

Frica de incapacitate de plată și colaps financiar

Tot mai mulți români trăiesc la limită. Creditul nu mai reprezintă o soluție de dezvoltare, ci una de supraviețuire. Facturile, ratele și cheltuielile curente apasă bugetele lunare, iar frica de incapacitate de plată crește.

Întrebările sunt tot mai des auzite: „La cine ne mai împrumutăm?”, „Ce facem dacă rămânem fără venit?”. Această teamă apare pe fondul creșterii datoriei externe, al instabilității economice și al mesajelor tot mai frecvente despre măsuri dure.

Frica de război: o teamă care nu mai pare abstractă

Pentru aproape o treime dintre români, posibilitatea unui conflict militar reprezintă una dintre cele mai mari temeri. Războiul din Ucraina a schimbat percepțiile. Ce părea imposibil a devenit posibil. Oamenii se întreabă dacă România ar putea fi atrasă într-un conflict, dacă ar putea apărea recrutări sau atacuri în apropiere.

În ultimii ani, discursul public s-a schimbat. Oamenii vorbesc tot mai des despre atacuri cu drone, despre pericole nucleare și despre scenarii care, până nu demult, păreau rupte din filme. Teama de un conflict nuclear, chiar dacă este una extremă, apare tot mai des în percepția publică.

Frica de pandemii și calamități

Experiența ultimilor ani a lăsat urme adânci. Mulți români se tem de apariția unei noi pandemii, de revenirea restricțiilor și de izolarea forțată. Alții se tem de fenomene meteo extreme, de cicloni, de lipsa alimentelor sau de blocaje în aprovizionare.

Frica de pierderea locului de muncă și de viitorul profesional

Aproape 60% dintre angajații români se tem că nu vor avea un loc de muncă stabil până la pensie. Vârsta, tehnologia și inteligența artificială creează un sentiment de nesiguranță profundă. Mulți români se tem că nu se vor mai putea adapta, că vor fi înlocuiți sau că salariile vor scădea. Această frică este mai puternică în rândul celor peste 40 de ani și al femeilor.

Sursa foto: Profimedia

O altă temere tot mai prezentă este cea legată de direcția politică a țării. Aproape 70% dintre români cred că România merge într-o direcție greșită. Instabilitatea politică, radicalizarea discursului și polarizarea societății alimentează frica de haos.

O țară care trăiește cu frica zilei de mâine

Privite împreună, aceste temeri spun o poveste clară. România nu este doar o țară cu probleme economice sau politice. Este o țară obosită, tensionată și nesigură. Frica dominantă nu este una punctuală, ci frica de viitor.

Românii nu se mai întreabă ce vor face peste zece ani. Se întreabă ce vor face luna viitoare. Iar această stare arată că adevărata criză nu este doar una economică sau geopolitică, ci una de încredere și siguranță.

AUTORUL RECOMANDĂ:

• Frica de COVID, frica de război, frica de extremiști, frica de austeritate, frica de ciclon… FRICA este la putere în România și a devenit politică de stat. Cum a ajuns teroarea să țină loc de ideologii și programe
• Anxietate cauzată de Inteligența Artificială. TOPUL țărilor în care noile tehnologii generează temeri profunde