În timp ce se afla la inaugurarea unei secțiuni din autostrada M4 din Ungaria, Viktor Orban a declarat că banii au un loc mai bun în construirea unui drum modern decât în buzunarul vreunui oligarh ucrainean, făcând aluzie la fondurile alocate de Uniunea Europeană către Ucraina și la corupția de la Kiev.
Prim-ministrul Ungariei a transformat retorica anti-Ucraina într-un pilon central al strategiei sale politice și a prezentat viitoarele alegeri din aprilie ca un scrutin între „pace și război”. În noiembrie, Orban a demarat un turneu de câteva săptămâni axat pe critici la adresa sprijinului european pentru Ucraina, în care a susținut că „cine susține Ucraine, susține războiul”. Acesta se poziționează constant c singurul lider din Uniunea Europeană care luptă pentru pace, invocând frecvent relația sa apropiată cu Donald Trump ca soluție pentru oprirea conflictului. În ciuda retoricii de politician corect, Ungaria este considerată cea mai coruptă țară din UE, ia politicienii Fidesz sunt adesea asociați cu scandaluri de corupție. În ianuarie 2025, au avut loc raiduri care l-au vizat pe Ferenc Biro, șeful organismului anticorupție creat de guvern chiar pentru a debloca fondurile europene. Biro a fost acuzat de abuz de putere și deturnare de fonduri pentru a-și renova locuința de lux.
Premierul maghiar a refuzat constant să participe la mecanismele de ajutor financiar al Ucrainei și a utilizat constant o retorică care asociază banii europeni cu participarea directă la război. La summitul UE din 18-19 decembrie, europenii au convenit asupra unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, la care Orban s-a opus vehement, numind această decizie drept una „extrem de proastă” care duce la „bani pierduți”.
Pentru a evita un nou veto, Ungaria, Slovacia și Cehia au obținut o derogare de la împrumutul care va fi garantat de bugetul comun al UE. Drept mențiune pentru refuzul de a participa la garantarea împrumutului pentru Ucraina, Vikor Orban a spus că nu vrea să „îndatoreze nepoții Ungariei” pentru un conflict pe care îl consideră de nerezolvat pe cale militară.
De asemenea, Orban folosește constant acuzațiile de corupție din cazul Energoatom ca argument central în campania sa electorală din 2025. În noiembrie, acesta a escaladat retorica și a mers într-atât de departe în cât a susținut că Ucraina este condusă de o „rețea mafiotă” care deturnează toate fondurile trimise de contribuabilii europeni. El a comparat trimiterea de noi ajutoare financiare către Kiev cu „trimiterea unei lăzi de vodcă unui alcoolic”, argumentând că lipsa controalelor financiare face ca banii să dispară în scheme de corupție.
Între timp, corupția rămâne un subiect central de dispută între guvernul lui Viktor Orban și opoziția condusă de Petre Magyar. Ungaria este catalogată, conform ultimelor rapoarte ale Transparency International, drept cea mai coruptă țară din Uniunea Europeană pentru al treilea an consecutiv. Potrivit Indicelui de Percepție a Corupției pentru anul 2024, publicat în februarie 2025, Ungaria are 41 de puncte din 100 și se plasează pe locul 82 la nivel mondial, alături de țări precum Burkina Faso sau Cuba. Mai mult, „raportul menționează un deceniu de regres democratic și deteriorare sistemică a statului de drept” sub conducerea Fidesz.