Reportaj Gândul. Cum au petrecut Crăciunul românii dintr-o comunitate de lângă Barcelona. „Acasă” este despre familie și despre rădăcini

Dacă ajungi în comunitățile de români de peste graniță, în zi de Crăciun, înțelegi cel mai bine cum arată acasă. Acasă este despre familie și despre rădăcini. Niciunde, ca peste hotare, nu înțelegi atât de repede cum arată dezrădăcinarea.

Vezi galeria foto
3 poze

Românii și-au creat în Spania, ca peste tot în lume, un acasă al lor pe care îl recrează de fiecare dată când se întâlnesc în comunitate. Biserica este locul care-i adună laolaltă și le conservă sentimentul că încă aparțin României și românilor.

Crăciunul în biserica din Sabadell, un orășel de lângă Barcelona, înseamnă o comunitate de mai bine de 1.000 de români. Într-un lăcaș improvizat dintr-o hală, pe o străduță unde funcționează mai multe afaceri, românii vin la rugăciune în zi de Crăciun. Vin să petreacă și să celebreze împreună Nașterea Domnului. Poate că, spre casă, românii mai rătăcesc drumul, dar spre Dumnezeu, niciodată, pentru că Dumnezeu se împarte tuturor la fel.

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „Merz a rămas descoperit în bătălia pentru utilizarea activelor rusești înghețate”

08:30

VIDEO Tragedie evitată la limită în Botoșani în a doua zi de Crăciun. O casă a fost mistuită de flăcări din cauza unui coș de fum. Cum s-a întâmplat

08:29

Daruri pentru toată lumea

Un brad înalt frumos împodobit, slujbă și colinde de Crăciun înseamnă România. N-ar trebui să ne fie teamă că românii își vor pierde identitatea în lume. Steagul tricolor e pus în biserica din Sabadell chiar și sub cutia milei. Biserica ziditoare, de peste graniță, este aceea care unește și ține vii obiceiurile și credințele. În afară de faptul că românii o mai rupeau uneori și pe spaniolă, mai ales copiii, slujba nu se deosebea cu nimic de una obișnuită de duminică sau din zi de sărbătoare, din oricare biserică din țară.

Crăciunul în Diaspora. Sărbători cu fast în comunitatea de români din Spania

Răspunsurile la strană, învățate la școala de duminică, ieșeau firesc rostite de pe buzele enoriașilor, chiar și de copii. Unii dintre cei mici au vrut să știe sigur dacă Moșul este venit din România cu cadouri. După slujbă și colinde, a venit și Moșul. Cu multe cadouri și niște elfi ceva mai actuali, a cărui față era ascunsă de o barbă falsă și o pereche de ochelari de soare, Moșul a împărțit daruri și s-a pozat cu toți. După ce s-a miruit toată comunitatea, au plecat spre casă unde îi aștepta familia, masa de Crăciun plină cu mâncăruri tradiționale, gătite în ajun: sarmale, salate de boeuf, ciorbe, piftii, cârnați, fripturi etc.

Sărbători feerice în sânul comunității românești din Spania

Spaniolii nu au grija asta în Ajun. Românii o duc cu ei oriunde în lume. Oricât de risipiți în lume ar fi, masa de Crăciun îi adună. Poate de aceea nu trebuie să existe teama că se vor dezbina. Și poate că, uneori, chiar de asta e nevoie: să te îndepărtezi puțin de tine ca să redescoperi frumosul de-acolo de unde ai uitat cum e.

Aici, în bisericuța improvizată din orășelul spaniol, am mai înțeles un lucru: că trebuie să avem încredere în români și că oriunde ar merge în lume vor duce cu ei România. Important este ca țara lor să fie sigură că educația pe care le-a oferit-o, încă de mici, este una de calitate.

Autorul recomandă:

• Ce spune un român stabilit în Italia despre ostilitatea conaționalilor din Diaspora față de Uniunea Europeană și Occident. „Este absurd”
• Alexandrina s-a stabilit de mai mulți ani în Marea Britanie. Ce a dezvăluit despre englezi: „Acolo nu există”
• Ce salarii câştigă românii din Diaspora. Leafa poate ajunge şi la câteva mii bune de euro pentru lucrătorii din aceste domenii
• Mica Românie din Torino. Ce pondere în afaceri are diaspora din Piemont