Ce așteaptă românii de la 2026. Care ar trebui să fie cea mai mare preocupare a autorităților

Potrivit unui nou sondaj IRES, aproape patru din zece români anticipează că anul 2026 va fi mai bun pentru ei personal, însă pesimismul la nivel național rămâne dominant, iar încrederea în capacitatea statului de a livra rezultate este scăzută.

Românii nu cer transformări spectaculoase, ci stabilitate, predictibilitate și reducerea costurilor de trai. Dacă 2025 a fost un an al adaptării și rezistenței, 2026 este perceput ca un an al speranței prudente, condiționată de condiții externe și interne favorabile.

Aproape patru din zece respondenți se așteaptă la o situație mai bună în 2026

La nivel individual, aproape patru din zece respondenți se așteaptă la o situație mai bună în 2026, în timp ce o treime estimează că situația lor va rămâne neschimbată, potrivit sondajului. Totuși, optimismul este moderat, deoarece peste un sfert dintre români se tem că anul viitor va fi mai dificil decât cel precedent.

FLASH NEWS China a ajuns să construiască submarine nucleare mai repede decât Statele Unite. Cu cât s-a extins flota Beijingului în ultimii cinci ani

12:38

ULTIMA ORĂ Este discutată în coaliţie tăierea normei de hrană a militarilor. Ministrul Miruţă spune că „nu se poate elimina ceva ce există de la Cuza”

12:36

Prioritățile principale ale românilor rămân sănătatea și stabilitatea financiară, în timp ce dorința de reducere a conflictelor sociale și politice este clar exprimată de aproape 20% dintre respondenți. Economia continuă să fie principala sursă de anxietate a oamenilor.

Alte nevoi de bază vizează: creșterea corectitudinii în stat, combaterea corupției și investiții în sănătate, educație, siguranță și apărarea țării. Românii cer de la guvern acțiuni concrete, cum ar fi reducerea prețurilor, însă încrederea în capacitatea autorităților de a gestiona deficitul bugetar și dezechilibrele economice rămâne foarte scăzută.

La nivel național, aproape jumătate dintre români se așteaptă ca 2026 să fie un an mai rău pentru România, iar doar un sfert cred într-o evoluție pozitivă.

Războiul din Ucraina este perceput ca un risc de durată: majoritatea respondenților nu anticipează o soluție rapidă, iar unul din cinci se teme de extinderea conflictului în Europa.

AUTORUL RECOMANDĂ