Un tren de mare viteză ar putea străbate România. Ar lega Constanța de Ungaria la viteze de 250 km/h. Studiul e gata, mai lipsesc miliardele de euro. De câți bani e nevoie

România pregătește un coridor feroviar de mare viteză de aproape 800 de kilometri, de la Constanța la granița cu Ungaria, cu linii noi și modernizate, viteze de până la 250 km/h și costuri estimate de miliarde de euro.

România face pași concreți către dezvoltarea unui sistem de tren de mare viteză, potrivit unui studiu de oportunitate recent finalizat și analizat de Profit.ro.

Proiectul vizează realizarea unui coridor feroviar de aproape 800 de kilometri, cu investiții estimate la aproximativ 15 miliarde de euro.

Coridorul de mare viteză va combina modernizarea liniilor existente, care vor permite viteze de până la 200 km/h, cu construcția unor linii noi, duble, proiectate pentru viteze maxime de 250 km/h. Traseul propus va lega Constanța de vestul țării, până la Oradea, cu conexiune la rețeaua de mare viteză planificată de Ungaria.

ȘOCANT Cei doi copii din Timiș care și-au ucis prietenul au plănuit crima timp de o lună. Filmul complet al tragediei care a îngrozit România

12:03

(P) Tendințe generale în evoluția reglementărilor societare

11:49

Cine este gigantul canadian care ar urma să facă studiul strategic

După cum a relatat anterior Profit.ro, compania canadiană Atkins Realis a fost selectată pentru realizarea studiului strategic necesar dezvoltării rețelei feroviare de mare viteză din România. Atkins Realis este una dintre companiile implicate și în proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, prin contractul de inginerie, achiziții și management al construcției.

Contractul pentru studiul strategic a avut o durată de opt luni, fiind demarat la finalul lunii octombrie 2024. Obiectivul a fost elaborarea unei baze tehnice și economice care să permită pregătirea etapelor ulterioare, respectiv studii de prefezabilitate și fezabilitate.

Un document oficial analizat de Profit.ro arată că studiul de oportunitate a fost finalizat în decembrie 2025. Potrivit acestuia, analiza a avut în vedere experiența unor state europene precum Franța, Germania, Spania sau Turcia și integrarea proiectului în rețeaua europeană de transport TEN-T.

Studiul evidențiază importanța etapizării investițiilor, utilizarea sistemului de semnalizare ERTMS/ETCS Nivel 2 și necesitatea unei finanțări stabile pe termen lung.

Pentru zonele montane, precum tronsonul Câmpina-Predeal-Brașov, sunt prevăzute soluții comune pentru trenuri de mare viteză și trenuri convenționale, inclusiv utilizarea viitorului tunel Predeal.

Traseul trenului de mare viteză din România

În urma analizelor, a fost identificată oportunitatea dezvoltării unui coridor feroviar de mare viteză pe aliniamentul Constanța – București – Brașov – Sighișoara – Târgu Mureș – Cluj-Napoca – Zalău – Oradea – frontiera cu Ungaria.

Proiectul vizează un coridor cu o lungime totală de 781,9 kilometri, realizat printr-o combinație de linii noi și modernizarea infrastructurii existente. Cheltuielile totale de capital sunt estimate la 14,93 miliarde de euro, ceea ce înseamnă un cost mediu de aproximativ 19 milioane de euro pe kilometru.

Având în vedere amploarea investiției și diferențele de cost și rentabilitate între secțiuni, studiul recomandă implementarea etapizată a proiectului, structurată pe mai multe tronsoane.

Prima fază ar urma să vizeze sectorul București-Câmpina, cu linie nouă dublă și viteză maximă de 250 km/h, cu posibilă extindere către Brașov prin modernizare la 200 km/h. Acest tronson este considerat prioritar, în contextul în care pentru sectorul Predeal-Brașov, inclusiv tunelul Predeal, este estimată lansarea licitației de execuție în 2026.

Faza a doua include tronsonul Brașov-Cluj-Napoca, prin Târgu Mureș, cu linie nouă dublă și viteză maximă de 250 km/h. Faza a treia vizează Cluj-Napoca-Oradea, prin Zalău, iar faza a patra prevede modernizarea sectorului București-Fetești pentru 200 km/h și construirea unei linii noi între Fetești și Constanța, pentru viteze de până la 250 km/h.

Studiul recomandă parcurgerea etapelor standard europene: studiu de prefezabilitate, studiu de fezabilitate, proiectare tehnică, execuție etapizată și testare cu integrare în rețeaua TEN-T. Pentru asigurarea continuității proiectului, sunt necesare alocări financiare multianuale după 2027, din fonduri europene, bugetul național și, eventual, parteneriate public-private pentru tronsoanele cu potențial comercial ridicat.

Propunerea Comisia Europeană pentru cadrul financiar 2028-2034 prevede pentru România o alocare totală de 60,2 miliarde de euro, din care o parte ar putea susține și proiecte majore de infrastructură feroviară.

Ideea unei linii de tren de mare viteză în România este discutată încă din 2007, când a fost anunțată o posibilă colaborare cu Ungaria pentru o linie Constanța-Budapesta. Proiectul a fost reluat în ultimii ani, iar actualul studiu de oportunitate reprezintă cel mai avansat demers realizat până acum în această direcție.