CNSP a refăcut prognoza pentru 2026: creștere economică de doar 0,1%

Față de prognoza anterioară, de 1%, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează pentru anul 2026 o scădere a creșterii economice cu 0,9 puncte procentuale. Astfel, potrivit celor mai recente analize, vom avea o creștere de doar 0,1%, ca urmare a condițiilor macroeconomice actuale.

Pentru anul în curs, Produsul Intern Brut este preconizat la 2.056 miliarde lei, față de 1.916 miliarde lei în 2025.

Cifrele sunt luate din Proiecția principalilor indicatori macroeconomici 2026 – 2029.

CNSP vorbește despre un „context geopolitic dificil”

„Perspectivele macroeconomice pe termen mediu au fost elaborate într-un context geopolitic dificil, cu incertitudini amplificate de intensificarea conflictului din Orientul Mijlociu, care a condus la un șoc energetic major pe piața globală. Efectul inflaționist produs de creșterea prețurilor la combustibili s-a suprapus peste eforturile interne de corecție a dezechilibrelor macroeconomice prin continuarea aplicării măsurilor de consolidare bugetară, ceea ce a generat o deteriorare a perspectivelor pentru anul curent.

EDUCAȚIE Țările europene care renunță definitiv la tablete și revin la manuale și scrisul de mână

17:53

FLASH NEWS Ministrul Educației Sorin Costreie consideră că meditațiile trebuie fiscalizate. Atrage atenția că „școala românească are o mare problemă”

17:49

O altă cauză a ajustării negative a prognozelor o constituie datele semnal publicate de Institutul Național de Statistică privind contracția PIB-ului din trimestrul I cu 1,7% față de trimestrul corespunzător din anul anterior ca serie brută și cu 0,2% comparativ cu ultimul trimestru din 2025 ca serie ajustată sezonier.

La acestea se adaugă rezultatele sub așteptări ale unor indicatori cu frecvență ridicată din primele trei luni ale anului, în special pentru cei care reflectă consumul gospodăriilor populației (comerțul cu amănuntul, serviciile populației, câștigurile salariale etc.)”, se menționează într-o notă care însoțește documentul.

Sursa citată mai arată că, pe latura ofertei, cvasi-stagnarea economică prevăzută pentru anul în curs a avut în vedere o continuare a tendinței de restrângere a valorii adăugate brute în industrie, manifestată în ultimii 4 ani, pierderile de competitivitate ca urmare a majorării costurilor, în special cele energetice, conducând la întârzierea procesului de revenire în teritoriu pozitiv.

Și pentru sectorul serviciilor se estimează o evoluție nefavorabilă. Impactul măsurilor de consolidare fiscală este mai pregnant la anumite categorii de servicii, în special cele destinate consumatorilor casnici.

Construcțiile, cel mai dinamic sector

În același timp, construcțiile confirmă poziția de cel mai dinamic sector. Acesta este în continuare susținut în special de componenta construcțiilor inginerești, stimulate de absorbția fondurilor europene, cât și de o revenire a construcțiilor rezidențiale, înregistrată în prima parte a anului.

„Pe partea de cheltuieli, având în vedere efectele mai pronunțate induse de aplicarea măsurilor de consolidare fiscală, peste care s-a suprapus impactul inflaționist al conflictului din Orientul Mijlociu, s-a estimat o temperare a consumului privat în anul 2026 mai pronunțată decât cea prognozată anterior, determinând o contribuție negativă asupra creșterii economice.

În contextul încheierii Programului Național de Redresare și Reziliență în luna august, se menține ipoteza unei accelerări de ritm în ceea ce privește absorbția fondurilor alocate prin instrumentul Next Generation EU, care, printr-o gestionare responsabilă, va genera un avans de 4,2% al investițiilor brute.

Formarea brută de capital rămâne, în continuare, principalul susținător al cererii interne. Cu toate acestea, persistă riscul materializării unei utilizări insuficiente a fondurilor europene, ceea ce ar constitui o vulnerabilitate asupra evoluției procesului investițional și, implicit, asupra creșterii economice”, subliniază documentul.

Perspectivele pe termen mediu

Dinamicile schimburilor internaționale au fost estimate descendent, pe fondul deteriorării previziunilor privind creșterea economică a principalilor parteneri externi, dar și a perturbărilor lanțurilor de aprovizionare ca urmare a conflictelor globale. Exportul net va avea un impact pozitiv ca urmare a majorării cu 1,7% a exportului de bunuri și servicii, concomitent cu o cvasi-stagnare a importului de bunuri și servicii (+0,1%), rezultată din restrângerea cererii interne.

Pe termen mediu, se mențin neschimbate estimările pentru creșterea economică, pe ansamblul perioadei 2027 – 2029, ritmul mediu anual pentru Produsul Intern Brut fiind de 2,2%, susținut, în principal, de continuarea dezvoltării procesului investițional.

Pe partea ofertei, creșterea se bazează pe o evoluție peste nivelul PIB a construcțiilor, dinamica medie anuală fiind de 2,8%. Concomitent, se așteaptă redresarea treptată a sectorului industrial și intrarea în teritoriu pozitiv, susținând astfel avansul economiei.

Pe partea cererii, investițiile brute, cu un ritm mediu anul de 2,7%, vor continua să reprezinte pilonul de susținere a creșterii economice, o atenție deosebită acordându-se alocării resurselor disponibile, atât din fonduri europene, cât și guvernamentale și private, pentru finalizarea proiectelor majore de infrastructură.

Cât va fi PIB-ul în 2027

Conform prognozei CNSP, exportul net va avea, pe termen mediu, o contribuție ușor negativă la creșterea economică, dinamica medie a importului de bunuri și servicii devansând-o pe cea a exportului de bunuri și servicii în urma revenirii cererii interne.

„Prognoza macroeconomică este supusă, însă, unui grad ridicat de incertitudine, persistența conflictului din Orientul Mijlociu, abaterea de la reformele privind consolidarea bugetară sau înăsprirea politicilor comerciale internaționale constituind riscuri de deteriorare a echilibrelor macroeconomice”, atenționează CNSP.

Pentru 2027, Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează un PIB de 2.201 miliarde lei, respectiv un avans al economiei de 2,2%. Relansarea din 2027 va fi susținută de reducerea inflației și de condițiile de finanțare mai favorabile, se arată în prognoză. Creșterea va continua în următorii ani, aceasta urmând să fie de 2,4% în 2028 și 2,1% în 2029.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

România e campioană la importurile de gaze naturale. Producția a scăzut cu 0,9% în 2025, în timp ce importurile au crescut cu 75%

Vine furtuna economică? Norii negri s-au adunat deja: se închid fabrici, mii de oameni rămân fără loc de muncă și consumul scade. Ce arată principalii indicatori economici: industria, construcțiile, consumul