Alimentele ultraprocesate, fabricate premeditat să creeze dependență, fel ca țigările: „Știu că mă omoară, vreau să renunț, dar nu pot”

Potrivit studiului realizat de cercetători de la Harvard, Universitatea din Michigan și Universitatea Duke, există similitudini între procesele de producție ale alimentelor ultraprocesate și ale țigărilor, precum și în eforturile producătorilor de a optimiza „dozele” produselor și viteza cu care acestea acționează asupra circuitelor de recompensă din organism.

MARIUS TUCĂ SHOW Marius Tucă Show începe luni, 29 iunie, de la ora 19.00, pe Gândul. Invitat: prof. univ. dr. Valentin Stan

19:00

EDUCAȚIE Bacalaureat 2026. Măsuri speciale pentru elevii din București, la 41°C. Ce se întâmplă dacă sistemul de scanare pică

18:59

Autorii se bazează pe date din domeniile științei dependenței, nutriției și istoriei sănătății publice pentru a realiza aceste comparații, publicate pe 3 februarie în revista medicală Milbank Quarterly.

Studiul susține că afirmațiile de marketing precum „conținut scăzut de grăsimi” sau „fără zahăr” reprezintă o formă de „cosmetizare a sănătății” (health washing), care poate întârzia reglementarea, similar modului în care filtrele de țigări erau promovate în anii 1950 drept inovații protectoare, deși „în practică ofereau beneficii minime”.

„Multe alimente ultraprocesate au mai multe caracteristici comune cu țigările decât cu fructele sau legumele minim procesate și, prin urmare, justifică o reglementare proporțională cu riscurile semnificative pe care le prezintă pentru sănătatea publică”, concluzionează autorii.

De la țigări, la gogoși

Una dintre autoare, prof. Ashley Gearhardt de la Universitatea din Michigan, psiholog clinician specializat în dependență, spune că și pacienții ei fac aceleași legături: „Îmi spun: ‘Simt că sunt dependent de lucrurile astea, le poftesc – fumam țigări înainte și acum am același obicei, dar cu sucuri și gogoși. Știu că mă omoară, vreau să renunț, dar nu pot’.”

Dezbaterea privind alimentele ultraprocesate urmează un tipar bine cunoscut în domeniul dependenței, afirmă Gearhardt. „O perioadă dăm vina pe individ și spunem: «fumează cu moderație, bea cu moderație» – iar, în cele din urmă, ajungem să înțelegem mecanismele prin care industria creează produse care pot crea dependență reală.”

Deși mâncarea, spre deosebire de tutun, este esențială pentru supraviețuire, autorii argumentează că această diferență face intervenția cu atât mai necesară, deoarece este dificil să eviți mediul alimentar modern.

Gearhardt afirmă că ar trebui să fie posibilă diferențierea alimentelor ultraprocesate nocive de alte produse alimentare, în același mod în care băuturile alcoolice sunt diferențiate de alte tipuri de băuturi.

Fabricate să provoace adicția

Studiul susține că alimentele ultraprocesate îndeplinesc „criterii consacrate” pentru a fi considerate potențial adictive, având caracteristici de design care „pot stimula consumul compulsiv” – deși „efectele nocive ale alimentelor ultraprocesate sunt evidente, indiferent de natura lor adictivă”.

Autorii sugerează că lecțiile învățate din reglementarea tutunului – „inclusiv litigii, restricții de marketing și intervenții structurale” – ar putea ghida reducerea riscurilor asociate alimentelor ultraprocesate, cerând ca eforturile de sănătate publică să „se mute de la responsabilitatea individuală la responsabilitatea industriei alimentare”.

Profesorul Martin Warren, director științific al Quadram Institute, un centru de cercetare în domeniul alimentației, a declarat că, deși există paralele între alimentele ultraprocesate și tutun, autorii riscă „să exagereze” în comparațiile făcute.

Recomandarea autorului: Mâncarea de tip fast food, cauză de obezitate pentru tot mai mulți copii