Guvernarea prin scurtături. Cum transformă Ilie Bolojan urgența în regulă și ocolește circuitul constituțional al legiferării

Ședința de Guvern de vineri a adus în prim-plan o altă manevră legislativă a premierului Ilie Bolojan. După ce a fost adeptul procedurii angajării răspunderii în Parlament, acum a găsit o nouă „schemă”. Includerea ordonanței de urgență privind reducerea taxelor pentru persoanele cu handicap “prin procedura de citire pe bandă” pe ordinea de zi a Executivului. Surse Gândul susțin că această procedură i-ar permite unui ministru, cel care își asumă modificarea, să citească articolul respectiv și el va fi integrat într-un proiect aflat deja pe ordinea de zi.

Care ar trebui să fie procesul legislativ al unei Ordonanțe de Urgență

1. Condiții constituționale obligatorii

• Situație extraordinară: Un eveniment obiectiv și independent de voința Guvernului
• Urgență: Necesitatea reglementării imediate pentru a evita un prejudiciu grav
• Motivare: Guvernul are obligația de a justifica în cuprinsul ordonanței caracterul de urgență și situația extraordinară

ACTUALITATE Silviu Predoiu: „Bolojan conduce prin ordonanțe și asumări. Dacă făcea asta Simion, turba toată lumea. Acum nu mai comentează nimeni”

08:00

ADMINISTRAȚIE Orașul din România în care roboții fac ordine pe străzi. „Vă rugăm să păstraţi curăţenia! Colectați deșeurile selectiv!”

07:46

Curtea Constituțională a României a stabilit constant, în jurisprudența sa, că simpla oportunitate politică sau nevoia de accelerare administrativă NU echivalează cu „situație extraordinară”.

2. Circuitul administrativ în Guvern

• Elaborarea: Ministerul inițiator redactează proiectul de OUG, însoțit de o Notă de fundamentare
• Avizarea: Proiectul trebuie să primească avize de la ministerele co-inițiatoare (ex: Ministerul Finanțelor, Ministerul Justiției) și, obligatoriu, de la Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social (CES).
• Adoptarea: Proiectul este dezbătut și aprobat în ședința de Guvern.

Eludarea avizelor nu este doar o chestiune formală. Deși consultative, acestea sunt obligatorii procedural. Lipsa lor poate constitui viciu de neconstituționalitate.

3. Intrarea în vigoare și controlul parlamentar

• Publicarea: OUG intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, cu condiția depunerii prealabile la Parlament
• Depunerea în Parlament: Guvernul este obligat să depună OUG spre dezbatere la Camera competentă a Parlamentului sub sancțiunea neconstituționalității
• Rezultatul parlamentar: Parlamentul poate adopta OUG (prin lege de aprobare), o poate modifica sau o poate respinge (prin lege de respingere)

În cazul OUG privind taxele pentru persoanele cu handicap, premierul a ales să „sară etapele”. Proiectul ar fi fost adoptat fără parcurgerea completă a circuitului de avizare. Procedura de „citire pe bandă” nu este prevăzută explicit în niciun act normativ. Ea reprezintă, în practică, integrarea unui text nou într-un proiect deja aflat pe ordinea de zi, fără reluarea circuitului de avizare.

Reforma administrativă și pachetul de relansare economică

Situația devine și mai complicată în cazul pachetului de reformă administrativă și relansare economică adoptat pe 25 februarie 2026.

La ora 23:00, când majoritatea românilor se pregăteau de culcare, Guvernul Bolojan publica în Monitorul Oficial ordonanța care schimba din temelii regulile tranzacțiilor imobiliare. De la 23:00, cine nu avea toate impozitele locale plătite integral nu mai putea cumpăra casă și nu este clar ce se întâmplă cu actele deja întocmite.

Guvernul Bolojan a adoptat și a trimis spre publicare în Monitorul Oficial, pe 25 februarie 2026, pachetul de ordonanțe de urgență (OUG) privind reforma administrației publice și relansarea economică. Potrivit regulii generale, acestea au intrat în vigoare imediat după publicare. Doar că, momentul publicării, la ora 23:00, a creat o situație care dă bătăi de cap notarilor și celor care au cumpărat sau vândut locuințe chiar în acea zi.

Problema este că ordonanța a intrat în vigoare în 25 februarie, la ora publicării. Însă în cursul aceleiași zile, înainte de ora 23:00, au fost încheiate (legal) contracte de vânzare-cumpărare. Oameni care au mers la notar în decursul zilei, au semnat actele fără să știe că, peste câteva ore, regulile se schimbă.

Aici apare zona gri. Dacă legea a intrat în vigoare la 23:00, ce se întâmplă cu actele semnate la prânz, în aceeași zi, de exemplu? Sunt acoperite de vechea regulă sau cad sub incidența noii prevederi, pentru că data este aceeași – 25 februarie?

Și avocatul Toni Neacșu s-a dezlănțuit la adresa felului în care guvernul Bolojan a trecut Ordonanța de urgență referitoare la reforma administrativă, fără avizul CES și al Consiliului Legislativ. El asociază actul brutal a lui Bolojan cu situația stărilor de urgență în care țara era condusă prin ordonanțe militare. În opinia sa, nu se mai poate face nimic, pentru că OUG-urile vor intra în vigoare imediat și, chiar dacă prin absurd, Avocatul Poporului atacă la CCR Ordonanța, efectele ei juridice nu sunt suspendate.

„În realitate, Guvernul, care de altfel înseamnă doar voința unui singur om, conduce țara prin ordonanțe de urgență și angajări de răspundere la fel cum în timpul stării de urgență țara era condusă prin ordonanțe militare. Că așa e în democrație, când Parlamentul face doar figurație (OUG-ul intră în vigoare după depunerea în Parlament în vederea aprobării. Parlamentul, dacă dorește, până vineri poate respinge sau modifica ordonanța, ceea ce ar însemna să-și asume rolul constituţional de legiuitor unic in statul român. Nu ai să vezi”, încheie postarea Toni Neacșu.

Premierul a folosit excesiv și procedura angajării răspunderii pe reformele controversate

În loc să treacă proiectele de lege prin procedura normală legislativă, care include dezbaterea parlamentară, poziționările Putere/ Opoziție, votul și, în esență, jocul democratic, premierul Bolojan alege de fiecare dată metoda scurtă și simplificată a adoptării reformelor care îi vizează pe milioane de români.

Când vine vorba de măsuri importante, dificile și controversate, premierul guvernează numai prin metoda angajării răspunderii. A făcut-o pe măsurile fiscale. A făcut-o și pe legea pensiilor magistraților. În teorie, angajarea răspunderii este o soluție constituțională excepțională. În practică, în mandatul premierului Bolojan, excepția a devenit o obișnuință.

Reputatul avocat Radu Chiriță spune pentru Gândul că premierul întinde la maxim o prevedere care ar trebui folosită rar, nu ca metodă standard.

„Este un abuz al prevederilor constituționale. Constituția permite asumarea răspunderii nu pentru a trece legi care ar putea să nască discuții, ci Constituția permite asumarea răspunderii în cu totul și cu totul alte situații în care există și o anumită urgență și un alt fond al discuției.

Legi de genul acesta care nasc discuții, trebuie să nască discuții și trebuie supuse procedurii parlamentare obișnuite. Altfel, riscăm să ne transformăm în Marea Adunare Națională, a lui Ceaușescu, în care doar să ratificăm ceea ce Guvernul a decis înainte”, spune avocatul Radu Chiriță pentru Gândul.

Bolojan și „graba legislativă”

Graba legislativă poate fi justificată în situații excepționale. Însă atunci când procedurile devin elastice, iar avizele sunt tratate ca formalități, se creează un precedent periculos.

În cazul Guvernului Bolojan, folosirea „citirii pe bandă” și publicarea nocturnă a unor ordonanțe cu impact major, pe lângă asumarea răspunderii în Parlament, nu reprezintă doar o chestiune administrativă. Este o problemă de principiu. Cât de departe poate merge Executivul în interpretarea propriei urgențe?

RECOMANDAREA AUTORULUI

• Juriști marcanți avertizează că Ilie Bolojan a ajuns să fie încurcat chiar de democrație. Premierul folosește excesiv procedura angajării răspunderii pe reformele controversate: “Riscăm să ne transformăm în Marea Adunare Națională, a lui Ceaușescu, în care doar să ratificăm ceea ce Guvernul a decis înainte”/”Controlul parlamentar lipsește cu desăvârșire”
• „Noaptea ca hoții”. Guvernul Bolojan a dat o OUG, publicată în Monitorul Oficial la ora 23, care aruncă în aer piața de imobiliare. Unii notari au amânat „semnarea”, iar cumpărătorii s-au trezit că sunt „restanți” la plata impozitelor și nu pot să își ia casă. Ce urmează