“Până la finalul săptămânii luăm decizia despre cum vom adopta cele două pachete (n.r. reforma administrației și relansarea economică), fie prin asumarea răspunderii, fie prin OUG. Adoptarea prin OUG ar face ca legislația să fie adoptată mai rapid, dar există riscul să fie modificată ulterior în Parlament. Asumarea răspunderii este o procedură mai îndelungată, dar există riscul atacării la Curtea Constituțională”, a spus Ilie Bolojan pentru RFI.
Declarația arată că șeful Executivului a descoperit varianta „perfectă” de guvernare: fără dezbateri, fără amendamente care să îi strice „planul” și fără potențiale surprize în plen.
În loc să treacă proiectele de lege prin procedura normală legislativă, care include dezbaterea parlamentară, poziționările Putere/ Opoziție, votul și, în esență, jocul democratic, premierul Bolojan alege de fiecare dată metoda scurtă și simplificată a adoptării reformelor care îi vizează pe milioane de români.
Când vine vorba de măsuri importante, dificile și controversate, premierul guvernează numai prin metoda angajării răspunderii. A făcut-o pe măsurile fiscale. A făcut-o și pe legea pensiilor magistraților. O va face din nou pe reforma administrației. În teorie, angajarea răspunderii este o soluție constituțională excepțională. În practică, în mandatul premierului Bolojan, excepția a devenit o obișnuință.
„Angajarea răspunderii se asumă în fața Camerelor reunite în ședință comună, ceea ce denotă caracterul excepțional al procedurii”, conform cadrului constituțional al angajării răspunderii Guvernului.
„Angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege reprezintă o soluţie extremă, la care poate recurge Guvernul atunci când, pentru adoptarea într-un timp scurt a proiectului, nici procedura de urgenţă şi nici procedura ordonanţelor de urgență nu mai pot da rezultatele scontate.
Adoptarea unui proiect de lege, pe această cale, reprezintă nu numai o măsură de ocolire a regulilor procedurii legislative, dar şi o modalitate ultrarapidă, generată de împrejurări excepţionale, de adoptare a legii”, se arată în același document.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F01%2Fradu-chirita.webp)
Reputatul avocat Radu Chiriță spune pentru Gândul că premierul întinde la maxim o prevedere care ar trebui folosită rar, nu ca metodă standard.
„Este un abuz al prevederilor constituționale. Constituția permite asumarea răspunderii nu pentru a trece legi care ar putea să nască discuții, ci Constituția permite asumarea răspunderii în cu totul și cu totul alte situații în care există și o anumită urgență și un alt fond al discuției. Legi de genul acesta care nasc discuții, trebuie să nască discuții și trebuie supuse procedurii parlamentare obișnuite. Altfel, riscăm să ne transformăm în Marea Adunare Națională, a lui Ceaușescu, în care doar să ratificăm ceea ce Guvernul a decis înainte”, spune avocatul Radu Chiriță pentru Gândul.
Tocmai legile care provoacă tensiune ar trebui dezbătute, nu îngropate într-o procedură care taie discuția din start. Dacă o reformă e serioasă, ea trebuie să reziste și la întrebări.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F01%2F1-petre-lazaroiu-ccr-mediafax-foto-andreea-alexandru-scaled.jpg)
Petre Lăzăroiu, fost judecător CCR, scoate în față miza politică. Varianta cu dezbatere parlamentară aduce riscuri. Apar idei din coaliție, apar calcule, apar condiții, apar modificări, iar proiectul nu mai rămâne „curat”, cum îl vrea Guvernul.
„Are mai puține riscuri, că dacă e prin dezbatere parlamentară, mai vin idei de colo, de colo și se alege praful de proiect. Când e pe angajarea răspunderii… asta e, trece așa cum e. După aceea urmează bătălia – să nu fie dată jos de Curte și așa mai departe. Controlul parlamentar lipsește cu desăvârșire”, declară Petre Lăzăroiu, fost judecător CCR pentru Gândul.
Problema nu se referă doar la un singur proiect de lege, ci la cât de des e folosită această procedură care a devenit un mod de operare în Guvernarea Bolojan. Atunci când asumarea răspunderii apare repetat, așa cum vedem în mandatul lui Ilie Bolojan, începe să înlocuiască tot mai des procedura parlamentară clasică.
În aceste condiții, rolul Parlamentului se restrânge, iar dezbaterea riscă să se transfere în afara instituției care, în mod normal, are atribuția principală de a legifera.
RECOMANDAREA AUTORULUI