„Sănătate!” sau „Noroc!”? Ce spui atunci când strănută cineva și ce spune acest lucru despre tine, de fapt

Banalul reflex de a reacționa cu Noroc sau Sănătate în momentul în care un companion strănută poate avea semnificații subliminale surprinzătoare. Ce mesaj transmiteți de fapt.

Sănătate! denotă empatie și protecție. Această variantă este ancorată în instinctul de supraviețuire și în istoria medicală a societății. Are, de altfel rădăcini istorice din timpurile negre. În timpul epidemiilor de ciumă, strănutul era un prim simptom periculos. „Sanatate!” era o dorință cât se poate de literală. Este la fel ca la nașterea unui copil, când, tot dintre-un reflex ancestral, spui „Să-ți trăiască”, ceea ce poate suna cam lugubru.

În ambele cazuri este vorba de psihologia grijii. Persoanele care preferă aceste termene tind să pună accent pe bunăstarea fizica. Este o forma de micro-empatie prin care îți exprimi dorința ca celălalt să rămana apt și sănătos.

Noroc! este despre superstitie si destin, are o conotație usor diferită, fiind legata de ideea de hazard sau chiar de credințe vechi despre suflet.

CONTROVERSĂ Anca Alexandrescu susține că fostul prezidențiabil, Călin Georgescu, ar fi blocat negocierile dintre AUR și PSD pentru votarea Guvernului Veștea

21:12

POLITICĂ Nicoleta Pauliuc îl contrazice pe Bolojan și cere prelungirea TVA de 9% pentru locuințe: „Fie a fost informat greșit, fie nu a înțeles”

21:10

Aici este vorba despre protecția metafizică. În credințele populare antice, sau mediavale, se credea că în timpul unui strănut sufletul ar putea părăsi corpul sau ca inima se oprește pentru o fracțiune de secundă, un mit, desigur. „Noroc” era o urare pentru ca acest moment periculos să treacă fără repercusiuni fatale.
Astazi, „Noroc” este adesea perceput ca fiind mai informal, fiind folosit între prieteni sau colegi, ca o urare generală de bine, nu neaparat legată de teama de boala.

Recomandarea autorului: BUNA VESTIRE sau Blagoveştenia, tradiții și superstiții. Ziua în care oamenii nu trebuie să se certe