Generația scroll-ului infinit. De ce tinerii din Vest sunt tot mai nefericiți din cauza rețelelor sociale, în timp ce restul lumii pare rezilient

Imaginați-vă o lume în care aproape toți tinerii dintr-o sală de curs ar plăti bani grei doar pentru ca Instagram și TikTok să dispară definitiv. Nu doar pentru ei, ci pentru toată lumea. Pare un scenariu distopic, dar este realitatea crudă surprinsă de cel mai recent Raport Mondial privind Fericirea. În ultimii 15 ani, în timp ce tehnologia ne-a promis o conectare totală, nivelul de fericire al tinerilor din America de Nord și Europa de Vest s-a prăbușit. Paradoxal, în alte colțuri ale lumii, unde ecranele luminează la fel de intens, tinerii par să reziste mai bine. Ce se întâmplă, de fapt, în spatele filtrelor de frumusețe și al algoritmilor?

Deși țările nordice, cu Finlanda în frunte, continuă să domine topul fericirii, sub această suprafață calmă clocotește o criză. Pentru prima dată în istoria recentă, tinerii din Statele Unite, Canada și Europa de Vest au ajuns să fie mai puțin fericiți decât adulții.

FLASH NEWS Cum s-a „înverzit“ Parisul în ultimul deceniu. Primărița Hidalgo a spus „nu” mașinilor. A deschis piețele pietonilor și a făcut posibil înotul în Sena

11:08

EMISIUNI Ilie Dobre comentează LIVE pe ProSport.ro meciul F.C. Voluntari – Chindia Târgoviște, duminică, 22 martie 2026, de la ora 11:00

11:00

Studiul PISA, realizat pe 270.000 de tineri, arată o cifră alarmantă: cei care stau pe rețelele de socializare mai mult de șapte ore pe zi au o stare de bine mult mai scăzută. Impactul este devastator mai ales pentru fete. În Europa de Vest, diferența de fericire dintre o fată care stă puțin pe telefon și una care stă „lipită” de ecran este de un punct întreg pe o scară de la 1 la 10 – o prăpastie uriașă în termeni psihologici.

Sursa foto: Envato

Capcana „Externalității Negative”. De ce folosim ceva ce urâm?

Unul dintre cele mai fascinante capitole ale studiului explică de ce tinerii nu pot lăsa telefonul din mână, deși recunosc că îi face nefericiți. Cercetătorii numesc asta „externalitate negativă”.

Studenții americani au mărturisit că ar cere sume mari de bani pentru a renunța la Instagram, dar, în același timp, ar fi dispuși să plătească ei înșiși pentru ca platforma să fie ștearsă din întreaga comunitate. Problema? „Dacă eu plec și restul rămân, pierd conexiunea socială”.

Algoritmul vs. comunicarea

Studiul face o distincție clară între modul în care folosim internetul. Activitățile precum comunicarea directă cu prietenii, citirea știrilor sau învățarea sunt asociate cu o satisfacție de viață mai mare. Problema apare însă la „fluxurile algoritmice”. Platformele care îți „servesc” conținut selectat de Inteligența Artificială și influenceri (precum TikTok sau Instagram Reels) sunt cele care lovesc cel mai dur în starea de bine. Acestea încurajează comparația socială pasivă – ne uităm la viețile perfecte ale altora și ne simțim insuficienți.

Sursa foto: Profimedia

În America Latină, unde rețelele sociale sunt folosite mai mult pentru a păstra legătura cu familia și prietenii, impactul negativ este unul mult mai mic.

De ce Vestul suferă mai mult?

Cercetătorii au observat că, în Orientul Mijlociu sau Africa de Nord, fericirea tinerilor nu a scăzut dramatic, deși consumul de social media este uriaș. Explicația ar putea sta în „fundația socială”. În Europa de Vest și țările vorbitoare de limbă engleză, încrederea în instituții și frecvența întâlnirilor față în față au scăzut drastic.

Pentru Generația Z din aceste regiuni, internetul a înlocuit, nu a completat conexiunea offline. Senzația de „apartenență la școală” s-a dovedit a fi de șase ori mai importantă pentru fericire decât timpul petrecut pe telefon. Practic, am schimbat comunitățile reale pe ecrane care ne fac să ne simțim mai singuri ca niciodată.

În fața acestor dovezi, guvernele au început să reacționeze. Australia a făcut deja pasul cel mare și a interzis accesul pe rețelele sociale pentru cei sub 16 ani. Franța, Spania și Danemarca pregătesc legi similare.

AUTORUL RECOMANDĂ:

• Timpul devine noua monedă de schimb. Metoda revoluționară prin care românii pot să învețe gratuit unii de la alții. Cum funcționează „schimbul de creiere”
• ChatGPT a ajuns în facultăți. Cum folosesc studenții Inteligența Artificială și ce spun profesorii și psihologii
• De ce nu mai citesc elevii? Un fost ministru al Educației și directoarea Bibliotecii Naționale explică declinul lecturii, iar tinerii recunosc: „Preferăm TikTok”