Un proiect controversat, ținut ani la rând în așteptare, revine în prim-plan și poate schimba radical sistemul de pensii pentru aleșii locali. Deși adoptată de Parlament, legea nu a fost aplicată nici până astăzi, fiind amânată în mod repetat. În 2026, însă, presiunea juridică și politică ar putea forța intrarea ei în vigoare.
Există o lege care acordă pensii speciale pentru primari și președinți de consilii județene, dar care nu a fost niciodată pusă în aplicare efectiv. Deși cadrul legal este clar stabilit, autoritățile au decis, an de an, să amâne intrarea sa în vigoare. În total, aplicarea a fost împinsă de la un an la altul de șapte ori
Dacă legea ar intra în vigoare, nivelul pensiilor pentru această categorie ar depăși semnificativ media națională. Calculul este raportat la indemnizațiile aflate în plată și la durata mandatelor.
Pentru un singur mandat complet, un primar sau un președinte de consiliu județean ar putea încasa peste 6.000 de lei lunar. În cazul a trei mandate, suma ar putea urca spre pragul de aproape 19.000 de lei pe lună, de câteva ori peste pensia medie din România.
În paralel cu aceste prevederi, în Parlament a fost depusă și o inițiativă legislativă menită să elimine complet pensiile speciale pentru aleșii locali. Proiectul nu a avansat însă, rămânând blocat în procedurile parlamentare.
Există susținere pentru această categorie, chiar și din partea unor voci care, în mod tradițional, s-au opus pensiilor speciale. Sorin Grindeanu, șeful PSD, consideră că sunt anumiți primari care au o pensie mică, deși au stat ani de zile în funcție.
„Nu sunt susținător al pensiilor speciale dar sunt primari care au 20 de ani în funcție și au pensii aproape de pensia minimă. Nu e în regulă”, spunea Grindeanu.
Pensia minimă este 1.281 de lei și nu există niciun primar care să ia această pensie.
Legea e în vigoare de 7 ani și e amânată la fiecare început de an. Menținerea acestei legi într-o stare de suspendare continuă nu este lipsită de consecințe. Există un risc real ca situația să fie tranșată de Curtea Constituțională.
Jurisprudența arată că amânările repetate ale unor drepturi stabilite prin lege pot fi considerate neconstituționale. Dacă se va ajunge la o astfel de decizie, statul ar putea fi obligat să aplice prevederile dintr-o dată, cu impact semnificativ asupra bugetului public.