Un studiu realizat de oameni de știință de la Universitatea Stanford (Statele Unite) a identificat noi fragmente de proteine alimentare care semnalează celulelor imune intestinale când să tolereze anumite alimente.
Aceste descoperiri reprezintă un progres major în înțelegerea toleranței alimentare și ar putea fi utile pentru viitoarele imunoterapii la persoanele cu alergii alimentare, potrivit larazon.es.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F03%2Fce-alimente-ar-trebui-sa-consumi-daca-lucrezi-in-tura-de-noapte-potrivit-unui-studiu7-scaled.jpg)
FOTO – Caracter ilustrativ
Cercetătorii – printre care dr. Jamie Blum, care a condus cercetarea la Stanford și s-a alăturat recent Institutului Salk, dar și dr. Elizabeth Sattely, profesor asociat la Stanford – au descoperit trei dintre aceste segmente de proteine, numite epitopi: unul din soia, unul din porumb și unul din grâu.
Aceștia interacționează cu celule imune specializate numite celule T reglatoare pentru a determina toleranța sau respingerea, potrivit larazon.es.
„Ca persoană interesată de știința fundamentală, consider valoros să înțeleg procesul imunitar normal alături de patologie. Înțelegerea modului în care sistemul imunitar poate percepe o proteină ca fiind sigură ar putea duce la noi terapii pentru a promova toleranța la persoanele cu alergii”, explică dr. Jamie Blum, care și-a finalizat cercetarea la Stanford înainte de a se alătura Institutului Salk ca profesor asociat în cadrul Centrului NOMIS pentru Imunobiologie și Patogeneză Microbiană.
6% dintre copiii mici și 3% până la 4% dintre adulți suferă de alergii alimentare, iar în acest context oamenii de știință au lucrat pentru a descoperi exact ce declanșează aceste reacții alergice la alimente care, în teorie, ar trebui să fie sigure.
Până acum, cercetările acestora au dezvăluit proteine specifice prezente în alergenii majori, precum arahidele și ouăle, care declanșează reacții imune adverse.
Aceste proteine sunt recunoscute de anticorpi, care, la rândul lor, activează două dintre celulele inflamatorii cu acțiune rapidă ale sistemului imunitar: mastocitele și bazofilele.
În prezent, există cunoștințe solide despre implicarea celulelor T reglatoare în toleranță, cercetările anterioare relevând rolul general antiinflamator și imunosupresor pe care îl joacă celulele T reglatoare în toleranță. Însă, deocamdată, nu se știe ce proteine declanșează această lipsă de răspuns.
„Dieta este cea mai intimă interacțiune a noastră cu mediul nostru. Recunoașterea corectă a alimentelor ca fiind sigure creează un mediu antiinflamator care promovează absorbția nutrienților și previne alergiile. Cercetarea noastră contribuie la înțelegerea științifică a principalilor alergeni alimentari și ne ghidează către viitoare intervenții terapeutice care ar putea modifica stările alergice și autoimune”, subliniază Blum.
În viitorul apropiat, cercetătorii speră să vadă metodologia lor aplicată la cartografierea proteinelor adaptate la oameni. Reactivul pe care l-au dezvoltat pentru a urmări aceste proteine este deja disponibil și altora, așa că sunt încrezători că vor obține în curând noi perspective asupra toleranței orale mediate de celulele T reglatoare.