Ce s-ar întâmpla cu Pământul, dacă Soarele s-ar stinge exact în această secundă. 8 minute și 20 de secunde ar dura totul

Un scenariu extrem, dar calculat științific: dacă Soarele ar dispărea brusc, Pământul nu ar intra instant în haos. Ar exista câteva minute de liniște înșelătoare, urmate de un colaps rapid al tuturor condițiilor care fac posibilă viața.

8 minute și 20 de secunde de normalitate aparentă

Dacă Soarele s-ar stinge chiar acum, nimic nu s-ar schimba imediat. Motivul este simplu și verificat: lumina și efectele gravitaționale nu ajung instantaneu la noi. Ele călătoresc cu aproximativ 300.000 km/s, iar distanța până la Soare este de circa 150 de milioane de kilometri, conform studiilor.

Asta înseamnă că, timp de 8 minute și 20 de secunde, Pământul ar continua să primească lumină și să orbiteze normal, fără niciun semn că ceva s-a schimbat.

ANALIZĂ The Economist. Putin consideră că încheierea războiului din Ucraina, fără a cuceri complet Donbasul, i-ar pune viața în pericol. „O să mă spânzure”

13:01

NEGOCIERI Se decide soarta Liberty Galați. Umbrărescu va face o ofertă prin negociere directă, după ce Rinat Ahmetov s-a retras din cursă

12:59

După acest interval, totul s-ar opri brusc. Cerul ar deveni complet întunecat, Luna ar dispărea din vedere, iar singurele puncte de lumină ar rămâne stelele îndepărtate. În același moment, și efectul gravitațional al Soarelui ar dispărea, iar Pământul ar părăsi orbita actuală, deplasându-se în linie dreaptă prin spațiu.

Primele ore, începutul răcirii globale

Fără energia solară, planeta ar începe imediat să piardă căldură. Temperatura medie globală, astăzi în jur de 15°C, ar scădea rapid. În primele 24 de ore, ar coborî cu câteva grade bune.

Atmosfera ar începe să se stabilizeze într-un mod diferit: norii s-ar diminua, deoarece evaporarea nu mai este alimentată de căldura solară. Conceptul de zi ar dispărea complet, fiind înlocuit de o noapte continuă.

Primele zile, colapsul ecosistemelor

În mai puțin de o săptămână, temperatura medie ar ajunge între -20 și -30°C. Oceanele ar începe să înghețe la suprafață, formând un strat de gheață de un metru care s-ar extinde constant.

Fotosinteza s-ar opri aproape instantaneu. Plantele și fitoplanctonul, baza întregului lanț trofic, ar muri în câteva zile. Fără ele, ecosistemele s-ar prăbuși rapid.

Animalele ar supraviețui doar temporar, folosind rezervele existente, dar scăderea temperaturii ar deveni rapid principalul factor de mortalitate.

Primele luni, transformarea planetei într-un deșert înghețat

Pe măsură ce lunile trec, temperaturile ar continua să scadă dramatic, ajungând sub -100°C. Oceanele ar îngheța pe suprafețe tot mai mari, însă în adâncime ar putea rămâne lichide pentru o perioadă, datorită căldurii interne a Pământului.

Atmosfera însăși ar începe să se modifice. Dioxidul de carbon îngheață la -78,5°C, deci ar începe să ningă cu,,zăpadă” de CO2. Oxigenul lichefiază la -183°C, azotul la -196°C.

După primul an, temperatura medie ar scădea spre -150°C..-180°C. Atmosfera nu dispare peste noapte: gazele devin lichide, apoi solide, și cad pe sol ca un strat de chiciu albăstrui. Mai întâi oxigenul, apoi azotul formează oceane şi zăpezi de aer lichid/solid. Presiunea atmosferică se prăbușește pe măsură ce gazele condensează. Pământul devine o sferă îngheţată, cu o crustă de aer solid, iluminată doar de stele.

Temperatura nu ajunge niciodată la zero absolut (-273,15°C).

Recomandarea autorului:

• Primele căpșuni românești ajung pe tarabe înainte de Paște. Care va fi prețul trufandalelor