Singurul oraș din România construit pe verticală. Acest oraș-fantomă deține un record european ascuns

Ascunsă între munți, o localitate din România este construită pe verticală. Și, pe deasupra, acest oraș-fantomă deține și un record european de care nu mulți au habar.

Este vorba despre Anina, din județul Caraș-Severin, localitate cu o istorie industrială impresionantă, dar și o particularitate unică în România.

Acesta este singurul oraș construit, la propriu, pe verticală.

Un oraș modelat de munte și minerit

Structura orașului Anina este dictată de relief și trecutul minier. Lipsa terenului plat a făcut ca autoritățile să se adapteze la specificul locului. Așa au apărut blocurile construite în trepte, pe versanți, unele deasupra altora. Astfel, există diferențe mari de nivel chiar și între străzi paralele. Privit de sus, orașul Anina are un aspect „stratificat”.

ULTIMA ORĂ Mesajul de Paște al premierului Ilie Bolojan. Cu ce s-a diferențiat de cel al lui Nicușor Dan

10:13

INEDIT Meseriile care vor dispărea din cauza Inteligenței Artificiale, culmea, identificate chiar cu ajutorul Inteligenței Artificiale

10:00

Sub această așezare se află însă un alt oraș, „invizibil”: rețeaua de galerii miniere care coboară până la 1.200 de metri adâncime. Practic, Anina de la suprafață este oglindită de lumea subterană, aspect ce reflectă trecutul industrial al zonei.

Denumirea de „oraș-fantomă” nu înseamnă că localitatea este abandonată complet. Mii de oameni încă trăiesc aici. Atmosfera, însă, este marcată de declinul produs după închiderea minei, în 2006. Atunci, în urma unei explozii tragice, s-a pus capăt definitiv exploatării de huilă.

Efectul demografic s-a văzut imediat: mii de oameni au plecat la muncă în străinătate sau în alte orașe din România. Astfel, multe blocuri și colonii întregi au rămas cu ferestrele bătute în scânduri sau cu perdele vechi la geamurile sparte care flutură în vânt, dând senzașia unui oraș părăsit.

În Anina încă domină fostele instalații industriale. Luând la pas orașul vezi construcții gigantice din beton și fier ruginit, precum cele de la Puțul I sau vechea preparație, care se ridică spre cer aidoma unor schelete din epoci demult apuse. Cucerite de vegetație sălbatică și abandonate de câțiva ani, aceste structuri arată ca niște relicve ale unei civilizații dispărute subit.

Ce record european deține Anina

Puțini români știu că Anina deține un record impresionant. Aici s-a atins adâncimea de 1.201 metri, fiind cea mai adâncă mină de cărbune din Europa de Est și un punct de referință pe harta minieră a „Bătrânului continent”.

Locuitorii din zonă se mândresc și cu altceva. Orașul lor mai este cunoscut și pentru o altă realizare remarcabilă: linia de cale ferată Oravița-Anina, supranumită „Semmeringul Bănățean”.

A fost inaugurată în 1863 și este prima cale ferată montană din România și una dintre cele mai spectaculoase din Europa. Traseul întins pe o distanță de doar 33 de kilometri include 14 tuneluri și 10 viaducte. Urcă de la 218 metri altitudine, în Oravița, până la 558 de metri, în Anina.

Se numește așa pentru că seamănă cu celebra cale ferată Semmering, din Austria. Construcția sa, realizată acum mai bine de 160 de ani, a fost posibilă prin tăieturi în stâncă ce par imposibile pentru tehnologia din secolul al XIX-lea.

Deși uitat, orașul Anina continuă să spună o poveste vibrantă despre industrie, comunitate și transformare.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

„Vaticanul” României: Singurul oraș din țara noastră care a fost „stat în stat” timp de 83 de ani

Singurul oraș din România care a aparținut simultan de două state diferite, dar a funcționat ca o singură entitate urbană