Comisia Europeană aprobă preliminar a patra cerere de plată a României din MRR, în valoare de 2,62 miliarde de euro

Comisia Europeană a dat undă verde evaluării preliminare pentru cea de-a patra cerere de plată a României în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), confirmând îndeplinirea a 38 de jaloane și 24 de ținte. Suma vizată este de 2,62 miliarde de euro, iar decizia finală depinde de avizul Comitetului Economic și Financiar al UE, potrivit oficialilor de la Bruxelles, citați de Mediafax.

România primește evaluare pozitivă de la Bruxelles

Comisia Europeană a emis joi o evaluare preliminară pozitivă privind cererea de plată transmisă de România în cadrul MRR, componenta centrală a programului NextGenerationEU. Potrivit sursei citate, Comisia a constatat că România a atins în mod satisfăcător cele 38 de jaloane și 24 de ținte stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului.

REACȚIE Bărbatul care l-a plimbat pe Călin Georgescu cu un bolid de lux prin Oradea amenință autoritățile: „Vă arestăm pe toți”

08:45

FLASH NEWS Mesajul lui Siegfried Mureșan înainte de votarea guvernului său în Parlament

08:34

„Acest pas important se referă la furnizarea fondurilor legate de cererea de plată respectivă, sprijinind gestionarea sustenabilă a pădurilor, decarbonizarea sectorului transporturilor și a sectorului energetic, administrația fiscală, pensiile publice, infrastructura de sănătate, precum și infrastructura socială pentru persoanele cu dizabilități. De asemenea, aceste fonduri sunt menite să consolideze procesul decizional la nivel guvernamental, să promoveze digitalizarea, să îmbunătățească eficiența sistemului de justiție, să consolideze lupta împotriva corupției și să sprijine dezvoltarea sistemului de învățământ”, se arată în comunicatul transmis joi.

Jaloane îndeplinite și investiții vizate

Comisia confirmă că România a îndeplinit condițiile necesare pentru această tranșă, iar fondurile vizează reforme și investiții în mai multe domenii-cheie: digitalizare, energie, transporturi, fiscalitate, sănătate și educație.

Printre exemple se numără:

Implementarea cloudului guvernamental: România a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește implementarea infrastructurii sale guvernamentale de cloud, peste 30 de instituții publice fiind deja conectate. Măsura vizează modernizarea administrației publice prin îmbunătățirea schimbului de date, permițând dezvoltarea unor servicii publice mai eficiente și mai ușor de utilizat.

Decarbonizarea sectorului transporturilor și a sectorului energetic: România a adoptat măsuri de accelerare a tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon. Printre acestea se numără introducerea unor impozite mai mari pe proprietate pentru cele mai poluante vehicule și reducerea treptată a dependenței de producția de energie electrică pe bază de cărbune.

Revizuirea cadrului fiscal: România a introdus modificări legislative pentru ca sistemul său fiscal să devină mai echitabil și mai eficient, reducând sarcina administrativă și îmbunătățind respectarea obligațiilor fiscale. Prin simplificarea procedurilor și asigurarea unei distribuții mai echilibrate a sarcinii fiscale, reforma urmărește să consolideze finanțele publice, promovând în același timp un mediu mai favorabil pentru întreprinderi.

Următorii pași

Evaluarea a fost transmisă Comitetului Economic și Financiar (CEF), care are la dispoziție patru săptămâni pentru a emite un aviz. Ulterior, Comisia Europeană va adopta decizia finală privind plata.

Context financiar

România a depus cererea de plată pe 19 decembrie 2025. Planul național de redresare și reziliență (PNRR) al României stabilește investiții și reforme ample al căror scop este ca societatea și economia României să devină mai sustenabile, reziliente și pregătite pentru tranziția verde și cea digitală. Planul este finanțat cu 21,41 de miliarde de euro, din care 13,57 de miliarde euro sub formă de granturi și 7,84 miliarde EUR sub formă de împrumuturi.

Odată cu cea de patra cerere de plată, fondurile plătite României în cadrul MRR vor ajunge la 12,97 miliarde EUR (inclusiv prefinanțarea în valoare de 3,79 miliarde de euro, primită în 2021 și 2022, și o prefinanțare în valoare de 288 milioane euro din cadrul REPowerEU, primită în ianuarie 2024).

Această sumă corespunde unei ponderi de de 60,6 % din totalul fondurilor din planul României, fiind evaluate 62 % din toate jaloanele și țintele din plan.

Având în vedere faptul că Mecanismul de redresare și reziliență se încheie la sfârșitul anului 2026, statele membre trebuie să implementeze toate jaloanele și țintele restante până în august 2026 și să depună ultimele cereri de plată până la sfârșitul lunii septembrie 2026, au conchis oficialii Executivului european.

Recomandarea autorului:

• Fostul șef ADR, cel căruia vicepremierul Oana Gheorghiu îi trimitea “mailuri exploratorii” pentru contracte cu Schwarz, rupe tăcerea. Anunță că ia în calcul să sesizeze DNA și denunță pentru Gândul presiunile la care a fost supus de vicepremier și subordonați