Claudiu Năsui a explicat de ce nu vor minoritățile doar 300 de parlamentari. El a făcut referire la perioada 2016-2020, când existau 17 parlamentari ai minorităților. Apoi, în intervalul 2020-2024, au existat 18 parlamentari, iar în prezent s-a mai alăturat încă o persoană.
Claudiu Năsui critică reducerea numărului de parlamentari la 300. El susține că menținerea actualului sistem ar proteja „sinecuri și privilegii” politice. Acesta afirmă că o astfel de reformă ar duce la reducerea numărului de mandate ale reprezentanților minorităților. Năsui mai spune că numărul actual al parlamentarilor minorităților a crescut în timp.
„Când e vorba de sinecuri și de cheltuit bani pe diverse privilegii, se găsesc mereu susținători. Parlamentarii minorităților cer respingerea proiectului pentru reducerea numărului de parlamentari la 300. De ce?
Pentru că dacă am reduce numărul de parlamentari la 300, este evident că nu pot rămâne 19 parlamentari eterni ai minorităților. Dacă vă șochează că sunt 19 parlamentari ai minorităților și credeați că sunt mai puțini, este pentru că de-a lungul timpului au mai tot apărut minorități în România”, a scris Claudiu Năsui pe Facebook.
El explică modul în care parlamentarii reușesc să strângă suficiente voturi pentru a putea intra în Parlament. Claudiu Năsui afirmă că numărul parlamentarilor minorităților a crescut treptat în ultimii ani, de la 17 la 19. El susține că aceștia pot intra în Parlament cu un număr mult mai mic de voturi față de un parlamentar ales obișnuit. În proiectul de reducere a Parlamentului la 300 de membri, Năsui propunea unificarea condițiilor de vot pentru toți deputații și reducerea proporțională a mandatelor minorităților. Acesta spune că lipsa de susținere pentru reformă vine din dorința partidelor de a păstra actualele privilegii politice.
„În 2016-2020, erau 17 parlamentari ai minorităților. În 2020-2024 au fost 18 parlamentari. Iar acum sunt 19 parlamentari. Cea mai nouă minoritate a rezultat din spargerea minorității ceho-slovace, în minoritatea cehă și cea slovacă. Înainte era un parlamentar pentru ceho-slovaci. Acum sunt doi pentru fiecare.
Vă întrebați probabil cum de strâng suficiente voturi cât să intre în parlament?
Ei bine au făcut legea astfel încât să nu fie nevoie să strângă prea multe. Parlamentarii minorităților devin deputați dacă au ~1.200 de voturi în toată țara. Asta comparat cu un parlamentar ales normal care are nevoie de ~25.000 de voturi, plus partidul să întrunească pragul electoral.
În proiectul pentru reducerea numărului de parlamentari la 300, prevedeam ca toți parlamentarii să aibă nevoie de același număr de voturi, indiferent din ce etnie fac parte.
De aceea sunt supărați și cer respingerea proiectului.
O soluție de compromis, ca să nu mai blocheze reforma, ar fi măcar reducerea numărului de minorități de la 19 la 12. Adică proporțional cu reducerea parlamentului de la 464 la 300. Facem numărul de parlamentari români aleși normal la 288 și avem încă 12 parlamentari ai minorităților.
În felul acesta ponderea lor în parlament ar rămâne aceeași. Iar noi putem să reducem parlamentul la 300 de parlamentari.
Și ca să nu trieze guvernul cine e minoritate și cine nu e, așa cum se face acum, putem lăsa să intre în parlament doar primii 12 din cei 19 parlamentari ai minorităților, în funcție de numărul de voturi obținute. Soluții sunt dacă vrei să le găsești.Problema e că nimeni nu prea vrea reducerea numărului de parlamentari din motive evidente. Partidele nu vor să taie din numărul de sinecuri. Preferă sistematic să fie sacrificați aceiași.
300 de parlamentari ar arăta că se taie nu doar de la populație ci și de la șefi. Iar asta este fix ce nu vor să se întâmple.
Alternativa este cea de a nu face niciodată nimic, dar a promite la fiecare rundă de alegeri reducerea numărului de parlamentari. Adică ce avem deja de aproape două decenii în România”, a mai scris Claudiu Năsui.
Sursă foto: Mediafax Foto