„Dacă Iranul ar ridica steagul alb al capitulării și ar fi spus „Slavă lui Allah, Donald Trump este cel mai mare președinte din toate timpurile”, New York Times și CNN ar fi spus că „Iranul a obținut o mare victorie”, a declarat președintele american Donald Trump la summitul G7 din Franța.
Pe 17 iunie, Trump a semnat Memorandumul la Palatul Versailles în urma summitului G7, iar președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, l-a semnat la Teheran.
Președintele american a spus în mod repetat că SUA au obținut cea mai răsunătoare victorie din istorie, iar JD Vance a declarat în interviuri că administrația prezidențială a lui Trump a avut mai mult succes decât războiul dus de George Bush cu Irakul , care a costat economia SUA circa 2-3 trilioane de dolari. Trump a dezmințit că SUA au făcut concesii Iranului sau că ar putea plăti despăgubiri de război. Președintele a spus că piața bursieră este în creștere, iar prețurile la carburanți sunt în scădere după ce tranzitul petrolier din strâmtoarea Ormuz a fost reluat.
Spre deosebire de invazia Irakului din 20 martie 2003, care a constat în crearea Coaliției Internaționale și trimiterea a peste 300.000 – 500.000 de militari, rezultând un război prelungit până pe 18 decembrie 2011 și uciderea a 4.508 de militari americani, SUA și Israel au dus războiul cu Iran pe cont propriu, folosind în mod exclusiv aeronave, drone și rachete și rezultând pierderi mult mai mici.
Între timp, administratorii și editorii celei mai mari enciclopedii online din lume, Wikipedia (varianta în limba engleză), îl contrazic pe președintele SUA și au stabilit că Iranul a câștigat războiul cu SUA.
Pe Wikipedia, orice persoană, chiar și fără să se logheze cu un cont, poate edita articole de pe Wikipedia, exceptând paginile protejate. În caz de vandalism sau dezinformare, intervin moderatorii și administratorii site-ului pentru a corecta.
Orice internaut care va căuta „2026 Iran War” pe internet va putea vedea pe pagina de pe Wikipedia în limba engleză că rezultatul conflictului este „Iranian Victory” (victorie iraniană).
Războiul cu Iran, declanșat din 28 februarie 2026 și încheiat pe 17 iunie 2026, este considerat cel mai mare conflict armat la care au participat Statele Unite de la războiul cu Irak din martie 2003.
În prima zi de conflict, SUA și Israel au declanșat atacuri aeriene surpriză asupra bazelor militare și instituțiilor guvernamentale din Iran. Mai mulți oficiali iranieni, inclusiv liderul suprem Ali Khamenei, au fost uciși în bombardamente. Mojtaba Khamenei, fiul liderui suprem, a fost grav rănit. Alți generali cheie, precum Ali Larijani, au fost uciși pe parcursul conflictului.
Wikipedia a menționat cum Agenția Internațională pentru Energie Atomică a declarat că nu există dovezi privind existența unui program iranian de arme nucleare, dar și adoptarea unei rezoluții de către Consiliul de Securitate al ONU care a condamnat atacurile iraniene asupra statelor arabe din Golf.
Războiul ar fi costat SUA circa 29 de miliarde de dolari, iar pentru țările arabe, pagubele ar fi atins suma de 120 de miliarde de dolari, potrivit Wikipedia.
„Criticii, inclusiv experți juridici și în relații internaționale, au descris atacurile americane ca fiind ilegale conform legislației americane, un act de imperialism și o încălcare a suveranității Iranului. Impactul economic al războiului include cea mai mare întrerupere a aprovizionării pieței globale de petrol din istorie, perturbări ale industriilor de gaze naturale, îngrășăminte, aviație și turism, precum și volatilitatea piețelor financiare. Transporturile de petrol și gaze au fost perturbate de închiderea Strâmtorii Hormuz de către Iran și de atacurile israeliene și iraniene asupra instalațiilor energetice. Pe 12 mai, costul războiului pentru armata americană a fost estimat la aproape 29 de miliarde de dolari americani, iar Pentagonul a solicitat încă 200 de miliarde de dolari americani. Până la 31 martie, costul pentru țările arabe a fost estimat la 120 de miliarde de dolari americani. Guvernul iranian a evaluat pagubele aduse economiei sale la cel puțin 300 de miliarde de dolari și posibil chiar la 1 trilion de dolari până la 11 aprilie. Trump a revendicat victoria de mai multe ori, susținând în mod fals că Iranului „nu-i mai rămăsese nimic din punct de vedere militar” și că SUA au provocat o schimbare de regim în Iran, în ciuda faptului că Republica Islamică rămâne la putere.Trump a prelungit armistițiul pe termen nelimitat, dar au avut loc alte atacuri de atunci. Trump a susținut în mod fals de peste 30 de ori din martie că SUA și Iranul se apropiau de un acord pentru a pune capăt războiului, fără ca de fiecare dată să se ajungă la o rezoluție ulterioară.”, au scris editorii pe Wikipedia, citând CNN, Associated Press, CBS News, New York Times, Al Jazeera, Le Monde, Just Security, Philstar, BBC News, AFP, PBS, The Times of Israel, Financial Times și The Guardian.
Administratorii de pe Wikipedia au discutat separat pe seama articolului – dacă pot stabili învingătorul războiului. Unul dintre ei a spus că este „prematur” să folosească orice sursă care susține că Iran sau SUA a câștigat.
„Orice s-ar putea întâmpla mâine, războiul poate să fie reluat”, a spus wikipedistul BigRed606.
Wikipedistul Crampcomes susține că războiul a fost câștigat de Iran.
„În acest moment, mai multe surse pretind o victorie iraniană”.
BigRed606 a răspuns:
„Cred că este prea prematur fără un acord de pace și evaluarea completă a situației, ceea ce va dura săptămâni pentru a întocmi o concluzie despre cine a câștigat războiul”.
„Cred că adevărul ar trebui să conteze. Să numești o victorie iraniană este o propagandă foarte țipătoare”, a spus JohnnySalami12.
Dar Crampcomes insistă pe ton dur:
„Avem cele mai credibile surse care o spun. Praful s-a așternut și blocadele au fost ridicate. Motivul pentru care multe surse credibile spun că Iranul a câștigat”.
Pe 18 iunie, la ora 21:43, articolului „2026 Iran War” i-a fost prelungit statutul de „pagină semi-protejată”.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F06%2Fwhatsapp-image-2026-06-19-at-00-46-28.jpeg)
Wikipediștii au invocat mai multe surse, citând site-uri de presă considerată „liberală” de către administrația Trump:
Nichols, Tom (15 iunie 2026). „Trump Celebrates While America Capitulates”. The Atlantic: „Acordul de pace cu Teheranul este o victorie iraniană […] Statele Unite, însă, au puțin de sărbătorit: Trump și echipa sa, într-un timp record, tocmai au pierdut un război în fața unui adversar mediocru din punct de vedere militar – dar totuși extrem de periculos. […] Cu alte cuvinte, iranienii și-au atins obiectivele strategice cheie – supraviețuirea regimului mai presus de toate – în timp ce americanii nu au atins niciun obiectiv.”
„Cine a câștigat războiul Iran-SUA – Trump sau Teheranul? Și cine a pierdut?”. The Indian Express. 15 iunie 2026. „Totuși, a numi rezultatul o victorie totală trece cu vederea o schimbare semnificativă în favoarea Iranului. După cum a declarat un analist pentru PBS, Iranul a devenit practic „paznicul” Strâmtorii Hormuz, punctul de blocare care transportă în mod normal aproximativ o cincime din petrolul și gazele lumii. Acest lucru i-a oferit Teheranului o formă de pârghie economică durabilă pe care nu o deținea înainte de începerea războiului.”
„A câștigat Iranul războiul pentru că nu l-a pierdut?”. Idei Engelsberg (în suedeză). – „Prima victorie a Iranului a fost supraviețuirea și demonstrarea faptului că poate purta un război economic prin manipularea prețului carburanților. A doua victorie a fost să le arate vecinilor săi din Golf costul găzduirii bazelor militare americane. A treia victorie a demonstrat că poate lovi Israelul în numeroase ocazii, chiar să copleșească uneori apărarea sa antirachetă. A patra victorie a constat în păstrarea unei cărți de joc puternice în rezervă, houthii yemeniți păstrând capacitatea de a perturba transportul maritim de la Marea Roșie. A cincea victorie a constat în păstrarea unor piese majore pe tabla de șah regională ca factori multipli de forță viabili. Aliații Iranului din milițiile irakiene s-au dovedit capabili să atace ținte îndepărtate precum Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, inclusiv o instalație nucleară. Intermediarul său, Hezbollah, nu numai că a lovit Israelul ca represalii pentru asasinarea liderului suprem al Iranului, dar a rămas și o forță puternică în ciuda ocupației israeliene a sudului Libanului. Pe această bază, Iranul poate susține în mod plauzibil că a câștigat războiul pur și simplu pentru că nu a pierdut. A rezistat presiunii și și-a menținut poziția. La urma urmei, o campanie costisitoare și prelungită care nu reușește să îndeplinească obiectivele declarate de schimbare a regimului sau capitulare pare mai puțin o victorie pentru agresori – poate mai degrabă una a la Pyrrhus.”
„Analiștii israelieni spun că acordul SUA-Iran este o «victorie politică» pentru Teheran și îl acuză pe Netanyahu că transformă Israelul în ostaticul lui Trump”. Anadolu (în turcă). „ Analiștii politici israelieni au descris un acord SUA-Iran drept o «victorie politică» pentru Teheran, acuzându-l pe prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu că îl face pe Israel «ostatic» al președintelui american Donald Trump.”
Halbfinger, David M. (18 iunie 2026). „Israelul uluit de acordul lui Trump cu Iranul”. The New York Times.
„Israelul s-a trezit la o nouă realitate înfricoșătoare joi, absorbind, cu neîncredere și în mare parte în tăcere, termenii acordului preliminar al președintelui Trump de a pune capăt războiului cu Iranul. Acesta nu îndeplinește niciunul dintre obiectivele de război ale Israelului, au spus analiștii și oficialii, și, probabil, lasă țara într-o situație mai proastă în ceea ce privește fiecare dintre ele. Schimbare de regim? Guvernul de la Teheran iese din război și mai dur și mai îndrăzneț, în ciuda faptului că a fost decapitat la începutul conflictului, la sfârșitul lunii februarie. Cerința acordului ca forțele americane să se retragă din „apropierea” Iranului în termen de 30 de zile înseamnă că Iranul se poate lăuda că a alungat armata americană din regiune”.
Swanson, Nate (18 iunie 2026). „Iranul a câștigat războiul, dar ar putea pierde pacea”. Foreign Affairs. „Pur și simplu, președintele american Donald Trump a pierdut atât războiul, cât și negocierile pentru a-i pune capăt.”
Wood, Graeme (18 iunie 2026). „Iranul l-a umilit pe Trump”. The Atlantic. -„ Acordul cu Iranul a fost descris ca o „umilire” pentru Statele Unite, deoarece rezultatul este că America primește puțin din ceea ce nu avea deja înainte de război, iar Iranul primește garanții de securitate și o grămadă de bani. Acordul încheiat de Donald Trump lasă Iranul un stat teocratic liber să se înarmeze cu rachete balistice și drone și să-și ucidă propriii cetățeni. Termenii săi sugerează că acest stat mult disprețuit va avea, după o perioadă de 60 de zile de liberă trecere prin Strâmtoarea Hormuz, capacitatea de a reglementa traficul maritim.”:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F06%2Fscreenshot-2026-06-19-015219.png)
Jenkins, Simon – „Trump crede că acordul său de încetare a focului proaspăt semnat este o victorie. Este o victorie – pentru Iran”. theguardian.com.
Fostul consilier al lui Donald Trump, John Bolton, a declarat pentru Bloomberg că acordul cu Iran a fost „o afacere proastă”, iar Trump a fost „manipulat ca o marionetă”.:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F06%2Fscreenshot-2026-06-19-035729.png)
Donald Trump a lansat atacurile chiar în mijlocul negocierilor în curs dintre Washington și Teheran, care abordau programul nuclear iranian. Președintele american a acuzat regimul islamic iranian că a reluat fabricarea de rachete cu rază lungă și a armelor nucleare ce ar fi amenințat Israel, bazele americane din țările arabe din Golful Persic, Europa și SUA. Trump a acuzat că Iranul ar fi pregătit lansarea unui atac asupra bazelor SUA din Orientul Mijlociu.
Iranul a ripostat prin blocarea strâmtorii Ormuz, ceea ce a dus la izbucnirea celei mai mari crize petroliere de la cea din 1979. Iranul a atacat mai multe baze militare ale SUA, hoteluri din Dubai și aeroporturi din țările arabe învecinate, provcocând mai multe victime civile, potrivit Wikipedia.
Trump a amenințat cu acțini militare și cu cea mai mare consolidare a forțelor SUA în regiune de la invazia Irakului în 2003. Bombardardamentele iraniene cu drone și rachete balistice au vizat nu doar Israelul, ci și Bahrain, Iordania, Kuweit, Oman, Qatar, Azerbaidjan, Turcia, Cipru, bazele britanice Akrotiri și Dhekelia, Arabia Saudită, regiunea Kurdistan din Irak și Emiratele Arabe Unite. Israel a reluat operațiunile terestre în sudul Libanului pentru prima oară din 2024.
Enciclopedia online amintește că „după începerea războiului din Fâșia Gaza în octombrie 2023, Iran și Israel s-au atacat reciproc cu rachete, iar în 2025 a izbucnit Războiul de 12 zile, care a culminat cu atacurile aeriene americane asupra instalațiilor nucleare iraniene. Wikipedia scrie că atacurile americano-israeliene au distrus mai multe baze militare, clădiri guvernamentale, școli, spitale și situri de patrimoniu.
Potrivit Wikipedia, care citează HRANA, surse guvernamentale și site-uri media, între 3.468 și 3.636 de irianieni au fost uciși, 1701 fiind civili. The Jerusalem Post susține că peste 6.000 de militari iranieni au fost uciși. De asemenea, peste 1.000 de luptători Hezbollah și 3 membri Hamas au fost uciși.
Din tabăra SUA, 15 militari au fost uciși și alți 543 au fost răniți, iar în Israel au fost uciși 32 de militari, 1 contractor și 28 de civili. Alte 9.138 de persoane au fost rănite.
Wikipedia a listat 3 civili uciși în Arabia Saudită, 4 militari și 7 civili uciși în Kuweit, 3.912 de oameni uciși în Liban, 26 de militari și 23 de civili uciși în Irak, 14 oameni uciși în Palestina, 9 oameni uciși în Oman, 3 oameni uciși în Bahrain, 1 om ucis în Siria și un soldat francez ucis.
Pe o pagină separată „Casualties of the 2026 Iran War” de pe Wikipedia, numărul total al morților este estimat între 7.468 și 10.018 de morți, plus 48.659 de răniți.
Pe lângă „victoria iraniană” considerată principalul rezultat al războiului, Wikipedia a făcut o listă cu consecințele războiului: Memorandumul de la Islamabad, eșecul schimbării regimului iranian, criza din strâmtoarea Ormuz, escaladarea războiului dintre Israel și Hezbollah, criza energetică și perturbarea economiei globale. Toate acestea au fost îndepărtate ulterior.
Sursa Foto: Reuters/Wikipedia