Cancelarul german Friedrich Merz a anunțat că susține integral recomandările formulate de comisia guvernamentală pentru reforma sistemului de pensii, inclusiv creșterea treptată a vârstei de pensionare.
Guvernul condus de Friedrich Merz analizează un pachet amplu de măsuri destinat să asigure sustenabilitatea sistemului public de pensii pe termen lung. Comisia de experți desemnată de executiv a prezentat 33 de propuneri, printre care se numără creșterea graduală a vârstei de pensionare, înființarea unui fond de pensii bazat pe investiții financiare și înăsprirea condițiilor pentru pensionarea anticipată.
Friedrich Merz, care a primit raportul împreună cu ministrul Muncii, Barbel Bas, a apreciat recomandările și a transmis că guvernul intenționează să le pună în aplicare.
Una dintre cele mai importante recomandări ale comisiei vizează majorarea progresivă a vârstei de pensionare, în funcție de evoluția speranței de viață.
Experții propun o formulă de tip 2:1. Astfel, pentru fiecare an suplimentar câștigat la speranța de viață, opt luni ar urma să fie adăugate perioadei de activitate profesională, iar patru luni perioadei petrecute la pensie.
Pe baza calculelor actuale, vârsta standard de pensionare ar putea ajunge la 70 de ani până în anul 2092.
În prezent, legislația germană prevede creșterea graduală a pragului de pensionare la 67 de ani până la începutul anilor 2030.
Comisia recomandă și crearea unui fond public de pensii care să investească pe piețele financiare contribuțiile angajaților și ale angajatorilor.
Măsura ar reprezenta o schimbare semnificativă pentru sistemul german, care funcționează în prezent pe principiul „plătești pe măsură ce utilizezi”, ceea ce înseamnă că pensiile actualilor beneficiari sunt finanțate direct din contribuțiile persoanelor aflate în activitate.
Autorii raportului consideră că noul mecanism ar putea reduce presiunea exercitată asupra generațiilor viitoare și ar contribui la stabilizarea finanțării sistemului.
Reforma pensiilor face parte dintr-un plan mai amplu al coaliției formate din Uniunea Creștin-Democrată și Partidul Social-Democrat, care urmărește relansarea economiei germane și reducerea presiunii asupra bugetului public.
Pe lângă modificările din sistemul de pensii, executivul pregătește reforme ale pieței muncii și ale sistemului de impozitare.
„Dorim să ne reformăm țara astfel încât generațiile viitoare, generațiile tinere, să aibă și ele oportunitatea de a trăi în libertate, pace și prosperitate”, a declarat Friedrich Merz săptămâna trecută.
Martin Blessing, consilier pentru investiții al cancelarului german, consideră că reforma pensiilor va reprezenta un test important pentru capacitatea clasei politice de a implementa schimbări majore.
„Ar trimite un semnal important că putem realiza schimbări structurale majore în toate partidele”, a declarat el pentru revista de afaceri Handelsblatt.
Printre recomandările comisiei se numără eliminarea posibilității de pensionare anticipată la 63 de ani fără penalizări.
De asemenea, experții propun reducerea numărului de beneficiari ai pensiilor speciale acordate anumitor categorii de funcționari publici. Potrivit unui calcul publicat de cotidianul Welt, costul anual al acestor pensii se ridică la aproximativ 67 de miliarde de euro.
Propunerile au fost întâmpinate cu reacții puternice din partea opoziției.
„Aceste reduceri îi vor afecta în mod deosebit pe cei cu venituri mici, pe cei care muncesc neobosit pentru a ne menține prosperitatea.
Chiar și acum, mulți oameni nu pot lucra până la vârsta de 67 de ani. Acum, comisia pentru pensii dorește să extindă și mai mult viața profesională”, a avertizat Sarah Vollath, purtătoarea de cuvânt a Partidului de Stânga pentru pensii.
Ulterior, aceasta a calificat propunerea drept: „Absolut absurdă”.
La rândul său, Andreas Audretsch, vicepreședintele grupului parlamentar al Verzilor, a declarat că: „Respingem orice încercare de a slăbi pensia legală”.
Reprezentantul SPD din cadrul comisiei a apărat însă raportul, susținând că acesta a fost elaborat de specialiști și că analiza a fost realizată într-o manieră „întotdeauna corectă și orientată către fapte”.
Nici mediul academic nu este pe deplin convins de soluțiile propuse. Marcel Fratzscher, președintele Institutului German pentru Cercetări Economice, consideră că reforma nu merge suficient de departe.
„Propunerile de reformă duc lipsă de curaj și consecvență, deoarece nu schimbă nimic fundamental în cele trei mari probleme: niveluri ridicate de sărăcie la bătrânețe, o povară prea grea asupra tinerei generații și dezechilibrul în echitate.”