Ministrul estonian de Externe consideră că dronele ucrainene, rătăcite pe teritoriul NATO sunt „un preț care trebuie plătit”. Ce argumente aduce oficialul

Dronele ucrainene rătăcite, care se prăbușesc pe teritoriul NATO, reprezintă un preț care merită plătit pentru distrugerea rafinăriilor și a bazelor militare rusești, a declarat ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, relatează Financial Times.

O dronă maritimă de proveniență ucraineană a explodat în Portul Constanța, pe 5 iunie 

Potrivit acestuia, căderea dronelor ucrainene este „un preț acceptabil” pentru distrugerea bazelor militare și a rafinăriilor de petrol din Rusia.

JUSTIȚIE Instanța din București decide marți dacă organizarea Congresului PNL a fost legală

14:54

FLASH NEWS Iranul recuperează 6 miliarde de dolari din activele înghețate în Qatar. Când ar putea avea loc următoarea rundă de negocieri cu Statele Unite

14:50

„Bineînțeles, nu ne bucurăm de acest lucru. Dar nu spunem Ucrainei să înceteze să facă asta. Aceasta afectează o arteră vitală a lui Vladimir Putin”, a declarat el într-un interviu pentru FT.

În ultimele luni, Kievul a majorat semnificativ numărul atacurilor cu rachete și drone de „lovitură în adâncime” asupra țintelor din interiorul Rusiei și a lovit uneori obiective aflate la sute de kilometri distanță de liniile frontului din Ucraina. Moscova, la rândul său, a consolidat sistemele de război electronic și alte mijloace de contracarare, ceea ce a dus la prăbușirea unor drone ucrainene, în special a celor care se îndreptau spre Sankt Petersburg, pe teritoriul țărilor NATO, inclusiv în România.

Dornă ucraineană, în Portul Constanța

FT notează că scandalul politic din Letonia privind căderea dronelor de luna trecută a dus deja la destrămarea coaliției de guvernare.

În Estonia, de asemenea, au fost înregistrate căderi ale mai multor drone ucrainene. La fel și pe teritoriul Lituaniei și Finlandei.

Pe data de 5 iunie, în Portul Constanța, o dronă maritimă s-a autodetonat în jurul orei 10:30. La câteva ore după incident, Forțele Navale ale Ucrainei au confirmat că drona de la Constanța era ucraineană, dar au precizat că aparatul a fost afectat de bruiajul rusesc.

O dronă maritimă de proveniență ucraineană a explodat în Portul Constanța, pe 5 iunie

Acuzațiile Rusiei potrivit cărora statele baltice ar fi fost implicate direct în atacuri și ar fi permis Ucrainei să le utilizeze spațiul aerian în acest scop sunt „ridicole”, a mai afirmat Tsahkna.

„Știm că tonul din jurul lui Putin s-a schimbat în ultimele două luni și jumătate . . . Nu mai este atât de optimist. Motivul principal este de natură economică — din cauza acestor atacuri profunde.”

Ministrul de externe al Estoniei consideră, de asemenea, că încercările țărilor europene de a stabili un dialog cu președintele rus sunt „greșite”.

Potrivit lui Tsahkna, Kremlinul speră să transforme țările europene în „intermediari” în negocieri, și nu în susținători ai Ucrainei.

„Putin a încercat deja în ultima lună să aducă Europa în discuții. Asta pentru a câștiga timp. Pentru a folosi Europa ca pe o oportunitate de a câștiga timp. Pentru a ne dezbina.”
Kremlinul spera să atragă puterile europene într-o poziție de „mediatori” în discuții, mai degrabă decât ca susținători ai Ucrainei, a spus Tsahkna.

„Probabil că în Uniunea Europeană vor exista multe țări care se vor opune unei presiuni suplimentare asupra Rusiei, deoarece vor spune: «Dacă negociați, iar noi suntem intermediari, trebuie să fim neutri». Vor spune: «În curând va fi pace, va exista un acord». Acesta este doar un pretext. Este o cale foarte periculoasă».

Discuțiile dintre țările din blocul comunitar cu privire la cine ar putea fi un potențial reprezentant al UE în negocierile cu rușii au fost, de asemenea, inutile, a spus Tsahkna.

„Înainte ca Europa să decidă cine ar trebui să ne reprezinte, trebuie mai întâi să convenim asupra mesajului și abia apoi să discutăm chestiunea mesagerului.”