Peste 45 de ani de închisoare cu executare, 10 condamnări și 2 miniștrii români închiși pentru trădare. Aceasta era sentința definitiva în mega-dosarul de spionaj economic „Privatizările Strategice”. Artizanul operațiunii, consultantul Stamen Stanchev, fusese condamnat la 5 ani și 2 luni de închisoare. Timp de 11 ani, spionul a trăit liniștit în Dubai, iar acum se poate întoarce nestingherit în România, întrucât fapta s-a prescris.

Timp de 11 ani, spionul bulgar s-a aflat pe site-ul poliției române pe lista celor mai urmăriți infractori. Nu mai e cazul. Pedeapsa de 5 ani și 2 luni pentru acte de spionaj a fost prescrisă, iar bulgarul poate reveni fără probleme ăn România.
„În baza art. 598 alin. 1 lit. d) Cod pr. penală admite contestaţia la executare formulată de către judecătorul delegat la Biroul Executări Penale al Tribunalului București, cu privire la sentinţa penală nr. 1081/03.12.2013 pronunţată de către Tribunalul București, definitivă prin decizia penală nr. 11/27.01.2015 a I.C.C.J. privind pe condamnatul STANCHEV STAMEN TODOROV şi constată că a intervenit prescripţia executării pedepsei de 5 ani şi 2 luni închisoare.
(…)
Anulează mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 328/27.01.2015 emis de Tribunalul București.”, se arată în minuta judecătorului de supraveghere a executărilor pedepselor cu închisoarea din cadrul Tribunalului București. Decizia a rămas definitivă pentru că nu a existat formulată o contestație în termenul prevăzut de lege.
Foștii miniștri Codruț Șereș (Economie) și Zsolt Nagy (Comunicații) au fost condamnați definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul privatizărilor strategice. Șereș a primit 4 ani și 8 luni de închisoare cu executare pentru trădare prin transmitere de secrete, iar Nagy 4 ani pentru aderare la un grup infracțional organizat, instanța reducând pedepsele de 6, respectiv 5 ani stabilite la fond.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F07%2Fnagy_zsolt_politikus_uzletember.jpg)
Zoltan Nagy, ministrul Comunicațiilor 2004-2007
Dosarul, instrumentat de DIICOT, a vizat scurgerea de informații confidențiale legate de privatizarea unor companii strategice, printre care Electrica Muntenia Sud, Petrom, Romtelecom, Poșta Română, Romaero și Avioane Craiova.
În perioada cercetărilor, apărătorul lui Stanchev a cerut să i se ridice clientului său interdicţia de a părăsi România, motivând că familia acestuia este într-o situaţie dificilă, fiind pe care de a fi expulzată din Monaco dacă el nu se duce acolo pentru a clarifica situaţia.
Avocatul a mai explicat judecătorilor că unul din cei doi copii ai lui Stancev suferă de tulburări psihice.
Procurorul de şedinţă a susţinut în faţa judecătorilor că Ministerul Public se consideră într-o oarecare măsură mulţumit de modul în care a decurs ancheta, recunoscând faptul că Stamen Stanchev nu a lipsit niciodată de la niciun termen de audieri şi că acesta nu a încercat în niciun fel să împiedice bunul mers al cercetărilor penale efectuate în dosarul privatizărilor strategice.
Instanța a încuviințat cererea avocatului, iar bulgarul a părăsit definitiv România fără să se mai întoarcă la vreun termen de judecată, cu atât mai puțin să-și ispășească pedeapsa.
Dacă în fază inițială acuzațiile aduse bulgarului Stamen Stanchev au fost de spionaj economic în mediu privat, ulterior, pe parcursul judecății acuzațiile aduse acestuia s-au modificat în deținerea fără drept de documente secrete ale statului român, o faptă cu un regim de pedeapsă mult mai scăzut.
Astfel, încadrarea juridică a bulgarului a fost schimbată pe parcursul judecării dosarului la instanța supremă unde judecătorii ICCJ au stabilit că străinul s-a ocupat doar cu deținerea unor documente la care nu ar fi trebuit să aibă acces conform legilor aflate în vigoare.
În acest fel, pedeapsa consultantului bulgar a fost scăzută simțitor, de la 11 ani de închisoare cu executare la numai cinci ani și două luni de închisoare cu executare, de către completul de cinci judecători al ICCJ.
Astfel, completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a pronunțat, pe data de 27 ianuarie 2015, pedepse reduse până la jumătate pentru majoritatea celor judecați în Dosarul Privatizărilor Strategice pentru infracțiuni de spionaj și trădare prin transmitere de secrete după cum urmează:
Procesul „Privatizărilor Strategice” a debutat în 20 aprilie 2007 doar cu Stamen Stanchev, Mihai Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu.
Cei trei au fost deferiți justiției, în 18 aprilie 2007, sub acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi spionaj, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete. În acelaşi timp, s-a dispus judecarea separată a părţii din dosar referitoare la Vadim Benyatov Don.
Vadim Benyatov Don a fost dat pe mâna judecătorilor în 13 septembrie 2007 de către procurorii DIICOT, fiind acuzat că ar fi luat măsuri în vederea obţinerii de informaţii secrete din domeniul energetic al economiei naţionale a României, informaţii care ar fi fost de natură să pericliteze securitatea statului.
În 30 martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată şi pe ex-miniștrii Codruţ Sereş și Zsolt Nagy, și pe subalternii acestora Gabor Kerekes, Mircea Călin Flore, Michal Susak şi pe Mustafa Oral.
La perchezițiile domicilare și apoi la cele informatice efectuate de DIICOT în cazul bulgarului anchetatorii au descoperit vaste liste cu puncte de lucru pe care le viza consultantul străin. Toate vizau comaniile românești din domeniul energiei.
„Pe înscrisul intitulat «Project 2006», în limba engleză şi, ulterior tradus în limba română, găsit cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la reşedinţa din Bucureşti a inc. Stanchev Stamen (vol. 12, filele 150 – 152) se află consemnate societăţile comerciale aflate în portofoliul M.E.C., M.C.T.I. şi alte instituţii, în legătură cu care acest inculpat îşi planificase activităţile derulate, împrejurare din care rezultă preocupările sale în ce priveşte acţiunea de culege de informaţii confidenţiale, secrete (comerciale, economic, de serviciu ori de stat):
Vor să vândă compania de management!? Profit o,4 %
Deţine 6% din acţiunile BCR (valorează circa 380 mil.), bancă la care 51% au fost cumpărate de Erste cu 4 miliarde
CEZ cumpără – (de dezvoltat cu CEZ. Hristo 25% – înscris olograf)
SKODA Transport – excl. contract pentru România
– există contract cu Cipr – (PARTENER/L/AD – înscris olograf)
Olograf)
– J&T Slovak, capital 2,8 miliarde (tăiat) 7-10 (înscris olograf)
Înscris olograf în bulgară
SEKIRA (înscris olograf
Proiecte Bio-combustibili (tăiat olograf)
Apă Carpatina pentru HS; izvoarele OMV-ului (tăiat olograf)
Teren în judeţul Ilfov pentru americani (înscris olograf în bulgară)
– să găsim o companie care să vrea să le achiziţioneze creanţele nerecuperabile (tăiat)
– structura activelor companiei (tăiat olograf)
Litex/zahăr
Bozarov are în Bulgaria un proiect de Mall de vânzare (olograf: 50 mil. euro) (tăiat olograf)
Petrol Bulgaria – Denis
Achiziţia de case vechi în munţi, în Bulgaria
Solaris – de verificat cu Marizzi posibilităţile pentru Bio-combustibili (tăiat olograf)
Piaţă în creştere/OMV (tăiat) (înscris olograf)
Dalkia (tăiat)
Byala + teren pentru OMV?
O proprietate imobiliară (clădire) a HS, jumătate-jumătate cu Tony
Izvor pentru HS
TabacoRO – (cuvânt indescifrabil) să întreb Nicolae (înscris olograf)
Terenul lui Nicolae pentru Michal (înscris olograf)
Rashco Gasso (înscris olograf)
Cluj – hotelul lui GIRAW (înscris olograf)