România post Ankara

Deşi presa, la unison  a tot „vuit de impactul pe care ultimul summit NATO l-ar fi avut asupra României”, în declaraţia finală se arată că „Marea Neagră nu apare în Declarația finală a summitului Alianței din acest an, dar România și-a consolidat poziția, chiar dacă nu a obținut nicio victorie evidentă.”

Pe scurt, la o primă privire lucrurile ar sta cam în felul următor: existenţa  a mai multe puncte pozitive câștigate de România decât pierderi după acest  summit, de la Ankara, acolo unde liderii precum  Recep Tayyp Erdogan și Donald Trump și-au dat mâna, iar secretarul general al Alianței Mark Rutte a încercat  să nu accentueze faliile deja existente în cadrul NATO, lăsând impresia unui “tell a story” armonios

 Loading ...

REACȚIE Ciprian Ciucu se apără și spune că este acuzat în urma unor interceptări ale altor persoane care spuneau că primarul ar fi luat mită

13:23

ULTIMA ORĂ Un profesor de sport din Capitală acuză că a fost imobilizat violent de polițiștii de la Investigații Criminale, care l-ar fi confundat cu un escroc de origine ucraineană. Bărbatul a fost reținut mai multe ore la secția de poliție

13:20

Cum era de aşteptat ţări precum România, Bulgaria, sau chiar şi Turcia , dar și celelalte state ai căror lideri cochetează cu drumul suveranistilor în politicile lor interne,  nu au comentat nimic despre pretenţia reînnoită a SUA, vis a vis de Groelanda. Aşa cum era de aşteptat, acolo, chiar nu s-a discutat despre moralitate. Însă,   cu toţii au fost de acord să acorde un spațiu generos Ucrainei, în cadrul Declarației finale. Şi aşa se face că acestea îşi afirmă angajamentele suverane” de a susţine asistenţa pentru Ucraina în același ritm și de a oferi ajutoare militare de 70 de miliarde de euro.

Dar, luate toate aceste aspecte, “la bani mărunţi”, acestea ar putea sta cam în felul acesta:

• Va fi sau nu, Marea Neagră mai sigură?

Aici, președintele României a adus în discuția șefilor de stat și de guvern din NATO atât nevoia Republicii Moldova de apărare, cât și problemele noi, dar şi existente din M. Neagră. Iar asta, pe fondul escaladării conflictului ruso-ucrainean, cât și a dronelor rătăcite .

Un nou acord a fost semnat cu ocazia reuniunii la nivel înalt a Alianței, între România, Bulgaria și Turcia, ţara gazdă, de miniștrii Apărării din cele trei state. Totul în prelungirea celui din 2024: atunci cele 3 țări riverane la Marea Neagră și membre NATO au decis să extindă cooperarea de dezamorsare a minelor plutitoare cu misiuni de protecție a infrastructurii critice.

Pe scurt, nu doar cablurile submarine vor fi apărate, ci și perimetrul Neptun Deep de unde se extrage gaz va fi protejat de forțele armate ale celor trei state, cărora s-ar putea să li se alăture și alți membri NATO.

Misiunea principală a grupului operativ pe care îl formează forțele militare din România, Bulgaria și Turcia este „asigurarea libertății de navigație în apele Mării Negre, prin misiuni de supraveghere, acțiuni de neutralizare a posibilelor pericole pentru traficul maritim, precum și activități conexe de căutare și salvare pe mare”.

Marea Neagră are nevoie de protecție, fiindcă va deveni „o interfață între Europa și zona caspică”, a declarat Nicușor Dan. Aşa cum se ştie, în  Declarația finală a summitului NATO de la Washington din 2024, Marea Neagră a fost menționată de trei ori. Regiunea pontică era atunci reconfirmată ca loc strategic pentru securitatea euroatlantică.

• România și noile proiectele de investiții între statele membre, din NATO

Împreună cu alte 10 state aliate, România s-a angajat să cumpere la comun avioane de supraveghere suedeze GlobalEye, care pot detecta rachete balistice, de croazieră, dar și drone de la distanțe mari și care vor forma noul Sistem Aerian de Avertizare şi Control.

În plus, va fi parte și a strategiei NATO Drone Edge, în care se vor investi 40 de miliarde de dolari în următorii cinci ani exclusiv pentru achiziția de sisteme anti-drone pentru flancul estic al Alianței. România are expusă frontiera sa răsăriteană, în special în Marea Neagră, dar și în Delta Dunării.

·       Militarii americani rămân în România

Președintele Nicușor Dan a declarat că „nu vede un risc de retragere a trupelor americane de pe flancul estic”, sugerând că actual bază de la Kogălniceanu va continua să se extindă. Totuși, la Ankara, Nicușor Dan nu a avut nicio convorbire cu Donald Tump și nici nu s-a luat vreo decizie legată de trupele americane.

Liderul de la Casa Albă a folosit totuși amenințarea și a lăsat să se înțeleagă că retragerea altor trupe americane din Europa depinde „de Groenlanda”. Congresul SUA a impus deja prin Legea apărării, de anul acesta , cum că pragul minim de soldați în Europa nu poate scădea sub 76.000 fără consultare cu celelate state NATO.

Înaintea summitului de la Ankara, D Trump a spus că Statele Unite vor retrage 5.000 de militari din Germania, promiși Poloniei, iar în acest moment rămân pe continent aproximativ 80.000 de militari americani.

La sfârșitul anului trecut, Washingtonul a renunțat la brigada rotațională din România, astfel că în țară au rămas doar 1000 de militari americani, față de Polonia unde sunt 10.000…

• În paralel, câteva firme românești, au fost şi ele prezente la forumul industriei de apărare de la summitul NATO.
  

În deschiderea Summitului NATO de la Ankara s-a desfășurat, chiar şi un Forum al Industriei de Apărare, unde se află și miniștrii Apărării din statele membre. În cadrul evenimentului, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a explicat că ”necesitatea este de a dezmorți capabilități de producție în cât mai multe țări în NATO”. Acolo au ajuns și mai multe firme românești din industria de apărare.

Pe plan general, mai multe contracte de armament menite să transforme suplimentarea financiară europeană în capacități militare efective au fost anunțate de secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Forumul Industriei de Apărare a Summitului NATO (NSDIF26).

Aşa cum bine se ştie, Conform AFP, secretarul general al NATO Mark Rutte a anunțat că un al zecelea Airbus A330 MRTT va fi adăugat flotei multinaționale de aeronave de realimentare în zbor și transport a NATO – Airbus A330 MRTT (Multi Role Tanker Transport) este o aeronavă militară de transport și realimentare. Cu această livrare, flota NATO se apropie de obiectivul său de a avea o flotă completă de 12 aeronave, a declarat Rutte. Mai multe țări NATO au anunțat, de asemenea, un proiect multinațional centrat pe Airbus A440, o aeronavă de transport multirol.

”Aceasta reprezintă o capacitate de transport aerian strategic de talie mondială. A330 MRTT și A400M vor oferi Alianței două flote multinaționale de înaltă performanță”, a afirmat secretarul general al NATO.

Secretarul general al NATO a mai anunțat totodată că aliații vor cumpăra până la cinci drone de supraveghere la mare altitudine Northrop Grumman MQ-4C Triton, Norvegia, Finlanda, Germania și Danemarca semnând o scrisoare de intenție pentru achiziție.

• România a semnat două inițiative comune NATO

Astfel, marțea trecută s-au semnat deja mai multe inițiative, care privesc în special cooperarea statelor membre și asigurarea unor piețe comune pentru înzestrarea armatelor din țările aliate. România a semnat două dintre aceste inițiative – una în domeniul dronelor și o declarație de intenție pentru formarea unei coaliții de achiziționare a rachetelor anti-navă.

”S-a semnat un memorandum cu training pentru piloți în mai multe locuri din Europa. De asemenea, un alt document semnat este acel NATO Drone Edge, un proiect prin care țările membre admit să facă achiziții în comun pentru drone. Va fi un fel de marketplace testat de NATO, cu soluții testate de NATO, din care țările vor putea cumpăra produse coordonate la nivel NATO. De asemenea, a fost semnat încă un proiect pentru acel NATO Global Eye, un sistem nou care înlocuiește celebrele aeronave AWACS, prin care se face supraveghere de la înaltă altitudine, pentru foarte multe detalii necesare și de interes pentru țările care au făcut join la acest memorandum”, a declarat cu acel prilej, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță

• Principalul obiectiv al oficaililor români la summitul NATO: consolidarea inclusiv cooperarea militară și industrială cu Turcia

Ministrul Miruţă a spus că principalul obiectiv al România la summit-ul NATO din Turcia este o distribuție mai mare a resurselor NATO pe flancul estic, inclusiv în România. Discuțiile în acest sens cu Bulgaria și Turcia sunt avansate, a mai specificat Miruță.

„Distribuirea uniformă a resurselor NATO pe flancul estic, conștientizarea suplimentară a consecințelor războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei, care este simțită pe teritoriul României mai mult decât pe teritoriul țărilor care sunt mai în mijlocul Europei, achiziții în comun”, a spus Miruță într-o conferință de presă desfăşurată acolo.

„Și față de alte summit-uri, unde România avea capul un pic mai plecat pentru că nu îndeplinea condițiile, dacă se face un score-card al fiecărei țări cu privire la îndeplinirea asumărilor la nivel NATO. Astăzi, stăm mult mai bine decât am stat în trecut, pentru că pe scoringul cu investiții în apărare stăm bine, pe scoringul cu aducerea la viață a unor fabrici care să producă armament pe teritoriul național stăm infinit mai bine decât stăteam chiar anul trecut. Cu privire la distribuirea pe flancu estic – sigur, aici nu e o chestiune pe care o apreciază doar România, pentru că sunt toate țările de pe flancul estic, însă suntem țară la cu ieșire la Marea Neagră, unde și acolo, pe discuțiile pe care le avem împreună cu Turcia și cu Bulgaria, nu spunem doar că vrem să fim jucători, ci venim cu dovada faptului că am semnat un contract pentru a construi alte patru nave noi, că securitatea pe Marea Neagră este obținută și cu supraveghere aeriană, și cu sisteme antiaeriene, dar și cu nave care să creeze o navigație sigură pe Marea Neagră”, a adăugat oficialul român.

• Ministrul interimar al Apărării: Vom ajunge la 3% din PIB cheltuieli de apărare înainte de termenul fixat

Acesta a mai anunțat cum că “România va atinge pragul de 3% din PIB pentru cheltuieli militare înaintea termenului fixat.”

„Scoringul se face pe ce procent din PIB fiecare țară a alocat pentru apărare. România anul trecut a avut un 2,24%, acuma, sigur, este o execuție bugetară în curs, dar planul este mult mai mare. Ținta de a ajunge la 3% din PIB România o va atinge înainte de termenul maxim. Cu privire la producția suplimentară în România sunt aceste proiecte prin SAFE publice, care presupun producție la șantierul naval Mangalia, la Uzina Mecanică Sadu, la Moreni, la fabrica de arme de la Cugir. Sunt fabrici care erau în paragină și care astăzi primesc licență, linie de producție nouă și o suprafață, o amprentă pe teritoriul național, unde se produce la un nivel tehnologic echivalent cu înzestrarea celorlalte armate din țările membre NATO”, a  mai sugerat ministrul Miruţă.

• O propunere a României pentru Ucraina

Iar aceasta vine în contextul, evitării unor noi incidente cu drone. Cu acel prilej, ministrul interimar R. Miruță a anunțat și ce a propus oficialilor ucraineni, pentru a evita noi incidente cu drone, precum cea care a explodat în Portul Constanța.

 „Aici am mers și pe o altă latură, pentru a proteja noi activ teritoriul național și teritoriu NATO. Însă se pot face lucruri și din partea cealaltă, de aceea am transmis oficial ministrului apărării din Ucraina o solicitare prin care am spus că este rezonabil pentru România să fie anunțată că orice dronă care este lansată la apă în Marea Neagră, produsă în Ucraina, este preprogramată ca atunci când intră din greșeală, din orice condiții, în apele teritoriale românești, să se autodetoneze” ; a mai precizat la Ankara oficialul român.

• Concluzii şi opinii

Ca şi prime concluzii se poate spune că:

România a plecat de la Ankara, mulțumită; iar asta fiindcă toate cele 3 state aliate riverane la Marea Neagră vor colabora pentru apărarea litoralului lor și investițiilor pe care le au în regiune, deci responsabilitatea se împarte; mai  apoi, prin asocierea la consorțiile de apărare comună cu celelalte 10 state, dronele rusești vor putea fi oprite înainte să intre în spațiul aerian autohton.

Bineînţeles că nici Rusia nu a fost uitată:  ea este menționată în Declarația finală a summitului drept „o amenințare”, iar statele europene din NATO vor să-i oprească ascensiunea pe toate căile; (iv) este subliniat în documentul final al summitului de la Ankara „sprijinul neclintit pentru Ucraina în efortul său de a-şi apăra libertatea, suveranitatea şi integritatea teritorială”, iar această promisiune este și în sprijinul României, care are o graniță lungă cu Ucraina și frontieră maritimă cu Rusia în zona peninsulei Crimeea, anexată de Moscova în 2014.

• Aparenţe înşelătoare?!

Acestea ar fi datele oficiale, unele care ne arată clar cum că deja NATO se va transforma fără echivoc. Întrebarea generală, care a stat pe buzele tuturor, una nerostită ce-i drept:

Cât de repede s-ar produce aşa ceva, în contextul în care USA îşi va reduce drastic prezenţa în cadrul organizaţei?!

Dar, mult mai importantă pentru România este …pe lângă “must be”-ul general, o altă întrebare:

Va face sau nu faţă România acestor noi provocări?!

Iar toate astea, în contextul în care, datele şi cifrele ultimilor luni semnalate de către majoritatea actorilor implicaţi, din sistemul de apărare nu par a da dreptate oficialilor români. Dar, despre toate acestea, în alte material; unele la fir de grenadă; sau dacă preferaţi, una la nivel de dronă ucraineeană “eşuată”, sau nu!