Grecia a blocat al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Bruxelles-ul încearcă un ultim compromis privind transportul gazului rusesc

Uniunea Europeană nu a reușit să adopte al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, după ce Grecia s-a opus unor restricții care afectează industria sa de transport maritim. Negocierile continuă joi, în încercarea de a obține unanimitatea necesară.

Uniunea Europeană nu a reușit să ajungă miercuri la un acord privind adoptarea celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, după ce Grecia a blocat aprobarea măsurilor, invocând impactul pe care acestea l-ar avea asupra puternicei sale industrii de transport maritim.

Negocierile dintre ambasadorii statelor membre s-au încheiat fără un compromis, iar o nouă rundă de discuții este programată pentru joi, potrivit Politico.eu.

CONTROVERSĂ Elon Musk acuză Ucraina că a încălcat termenii și condițiile de utilizare ale serviciului Starlink și l-a folosit în atacuri „menite să ucidă oameni“. „Această lacună a fost eliminată săptămâna trecută“

11:03

NEWS ALERT Luca Niculescu trage un semnal de alarmă, chiar de Ziua Armatei: „Pacea nu mai poate fi considerată un lucru de la sine înțeles”. Premierul anunță cele trei priorități ale Guvernului pentru Apărarea României

10:38

Pachetul de sancțiuni, propus de Comisia Europeană încă din luna iunie, urmărește să reducă și mai mult veniturile Moscovei folosite pentru finanțarea războiului din Ucraina. Cu toate acestea, negocierile s-au prelungit săptămâni la rând, iar unele dintre cele mai dure măsuri au fost deja diminuate în timpul discuțiilor, inclusiv interdicția importurilor de fructe de mare din Rusia și restricțiile de viză pentru foști militari ruși.

Grecia refuză restricțiile privind transportul gazului rusesc

Principalul punct de blocaj îl reprezintă propunerea prin care companiilor europene li s-ar interzice să transporte gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia către state din afara Uniunii Europene.

Atena consideră că o astfel de măsură depășește mandatul convenit anterior de liderii europeni și avertizează că interdicția nu ar produce efectele dorite.

Potrivit autorităților elene, companiile de transport maritim și-ar putea muta pur și simplu înregistrarea în afara Uniunii Europene, ceea ce ar reduce controlul Bruxelles-ului fără a opri efectiv exporturile de gaz rusesc.

Pentru a debloca negocierile, Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a propus o perioadă de tranziție până în ianuarie 2029, în care petrolierele europene să poată continua exporturile de GNL rusesc către țări terțe. În același timp, propunerea interzice semnarea unor noi contracte și limitează treptat aceste operațiuni.

Cu toate acestea, potrivit mai multor diplomați europeni citați de POLITICO, Grecia respinge și această variantă și solicită o derogare fără termen de expirare.

Industria navală a Greciei, în centrul disputei europene

Poziția Atenei este strâns legată de importanța strategică a flotei comerciale grecești. Compania Dynagas se numără printre puținii operatori europeni care dețin nave specializate pentru navigația în condiții de gheață, capabile să deservească terminalele rusești de gaz natural lichefiat din Oceanul Arctic.

În plus, Grecia deține cea mai mare flotă de transport GNL din lume după capacitate și operează peste 5.000 de nave comerciale, care transportă aproximativ o cincime din mărfurile maritime la nivel mondial.

Diplomații europeni avertizează că amânarea adoptării noului pachet de sancțiuni întârzie și actualizarea plafonului de preț impus petrolului rusesc.

În contextul creșterii prețurilor la energie, alimentată inclusiv de tensiunile din Orientul Mijlociu, plafonul actual de 44,10 dolari pe baril ar urma să fie recalculat, ceea ce ar putea permite Rusiei să obțină venituri suplimentare din exporturile de petrol.

„Unanimitatea”, principalul obstacol în UE

Adoptarea sancțiunilor europene necesită acordul tuturor celor 27 de state membre, ceea ce oferă fiecărei capitale posibilitatea de a bloca procesul sau de a negocia concesii suplimentare.

În ultimii ani, Ungaria condusă de Viktor Orbán a fost unul dintre principalii opozanți ai unor măsuri dure împotriva Moscovei. Diplomații europeni sperau însă că, după schimbarea conducerii politice de la Budapesta, procesul de aprobare va deveni mai puțin complicat.