Curtea Generală a UE respinge contestația lui Viktor Orban de a bloca ajutorul pentru Ucraina. Care este motivul

Curtea Generală a Uniunii Europene a respins un proces intentat de fostul guvern al lui Viktor Orban împotriva mecanismului prin care UE direcționează către Ucraina dobânzile generate de activele rusești înghețate. Instanța a stabilit că nu are competență asupra unei astfel de decizii, întrucât aceasta ține de Politica Externă și de Securitate Comună a UE.

Curtea Generală a UE nu poate interveni în deciziile de politică externă ale blocului comunitar

Curtea Generală a Uniunii Europene a respins acțiunea prin care fostul guvern ungar încerca să blocheze utilizarea unor fonduri destinate sprijinului militar acordat Ucrainei.

Sondaj devastator. 68% dintre cetățenii europeni consideră că UE este într-o „deteriorare generală” sub mandatul Ursulei von der Leyen. Noile date, prezentate de unul dintre cele mai influente think tankuri din Europa

16:34

PROIECT Google urmează să investească 13 miliarde de euro în infrastructura digitală din Finlanda

16:33

Dosarul viza o decizie a Consiliului UE prin care dobânzile generate de activele Băncii Centrale a Rusiei, înghețate în urma sancțiunilor europene, sunt direcționate către Ucraina prin intermediul Facilității europene pentru pace (EPF).

Instanța a stabilit că nu are competența de a judeca o asemenea decizie, deoarece aceasta reprezintă o alegere strategică în domeniul Politicii Externe și de Securitate Comune a UE, un sector în care posibilitatea controlului judiciar este limitată.

Într-un comunicat, Curtea a precizat că a respins acțiunea „pe motiv că aceasta nu intră în competența sistemului judiciar al UE”.

Budapesta a susținut că i-a fost încălcat dreptul de veto

Acțiunea fusese introdusă de Ungaria în perioada guvernării lui Viktor Orbán. Guvernul de atunci susținea că mecanismul european a ignorat dreptul Ungariei de veto și că Budapesta a fost tratată drept un stat care nu contribuie la mecanismul respectiv.

În documentele depuse la instanță, guvernul ungar afirma că au fost încălcate atât principiul egalității între statele membre, cât și principiile privind funcționarea democratică a Uniunii Europene.

Ungaria susținea că unui stat membru i-a fost „refuzat în mod nejustificat și fără temei juridic” dreptul de a vota.

Într-un comunicat de presă, Curtea a declarat că a respins acțiunea „pe motiv că nu intră sub jurisdicția sistemului judiciar al UE”, constatând că decizia contestată constituie o alegere strategică în cadrul Politicii Externe și de Securitate Comună a blocului.

UE a alocat 11,1 miliarde de euro prin Facilitatea europeană pentru pace

Între 2022 și 2024, UE a mobilizat 6,1 miliarde de euro în cadrul Facilității Europene pentru Pace pentru a răspunde nevoilor militare și de apărare ale Ucrainei.

În 2024, plafonul financiar al Facilității europene pentru pace a fost majorat cu încă 5 miliarde de euro, prin crearea unui Fond de asistență pentru Ucraina.

În total, sprijinul financiar alocat prin intermediul acestui mecanism a ajuns astfel la 11,1 miliarde de euro.

De la Viktor Orbán la o nouă politică față de Rusia

În timpul guvernării lui Viktor Orbán, Budapesta a menținut relații apropiate cu Moscova și a blocat în repetate rânduri inițiative europene de sprijin pentru Ucraina. Poziția Ungariei a generat tensiuni cu mai multe state membre ale UE.

După alegerile parlamentare din aprilie, noul guvern ungar a schimbat însă doctrina de politică externă a țării și identifică acum Rusia drept o amenințare.

Ungaria a expulzat zece diplomați ruși

Marți, autoritățile de la Budapesta au decis expulzarea a zece diplomați ruși, invocând „activități inacceptabile”. Decizia a provocat o reacție rapidă din partea Moscovei, care a condamnat măsura.