România se află în pragul retrogradării la caregoria junk, iar criza economică transpare din tot mai multe statistici oficiale. Astfel, în ultimul an, datoria publică a crescut cu 158,3 miliarde de lei (434 milioane/zi), depășind pentru prima dată pragul de 60% din PIB, stabilit prin Tratatul de la Maastricht. România a ajuns să plătească cele mai mari dobânzi din Europa, depășind state care nu sunt membre UE.
Analistul economic Adrian Negrescu a avertizat pentru Ziare.com că România plătește cele mai mari dobânzi din Europa. Sunt mai scumpe chiar și decât state care nu fac parte din Uniunea Europeană, precum Serbia sau Albania.
La sfârșitul lunii aprilie, România a înregistrat o datorie guvernamentală de 1.171,6 miliarde de lei. Suma reprezintă pentru prima dată depășirea criteriului de referință de 60% din Produsul Intern Brut, stabilit prin Tratatul de la Maastricht. Astfel, în perioada cuprinsă între 30 aprilie 2025 și 30 aprilie 2026, volumul datoriei a crescut cu 158,3 miliarde de lei. Este echivalentul unei creșteri medii zilnice de aproximativ 434 de milioane de lei, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
Proiecțiile economice ale Comisiei Europene estimează că datoria publică va continua să crească. Ea va ajunge la 61,6% din PIB la finalul anului 2026 și la 63,4% în 2027.
Ritmul de acumulare înseamnă aproape 18 milioane de lei pe oră, 302.000 de lei pe minut și circa 5.000 de lei pe secundă. Adică aproximativ 1.000 de euro în fiecare secundă.
Analistul economic Adrian Negrescu explică detaliat situația bugetară actuală. Acesta este îngrijorat mai ales de dependența de finanțare externă la dobânzi exorbitante.
„Situația bugetară este următoarea: din totalul încasărilor din taxe și impozite, 90% sunt destinate plății salariilor, pensiilor și altor cheltuieli sociale. Iar restul de 10% acoperă dobânzile la creditele contractate. În aceste condiții, statul este obligat să se împrumute anual cu echivalentul a peste 50 de miliarde de euro pentru a putea susține cheltuielile din sănătate, educație, funcționarea instituțiilor și investiții.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2024%2F11%2Fadrian-negrescu-991x1280.jpg)
Analistul economic Adrian Negrescu
Acest nivel ridicat al împrumuturilor a condus la o datorie publică ce depășește 60% din PIB. Soluția constă în reducerea dependenței de împrumuturi, prin scăderea cheltuielilor și lărgirea bazei de impozitare. Ceea ce presupune combaterea evaziunii fiscale pentru a colecta mai multe venituri la buget, permițând astfel achitarea datoriilor și reducerea ponderii acestora în PIB.
Creșterea veniturilor bugetare poate fi realizată în prezent doar prin două căi: fie prin extinderea numărului de contribuabili la sistemul public de taxe, fie prin reforma sistemului fiscal, atât pentru angajați, cât și pentru companii, astfel încât să se optimizeze încasările și să se stimuleze activitatea economică, arată analistul economic.
Analistul trage un semnal de alarmă cu privire la costul împrumuturilor, care ne plasează după state din afara Uniunii Europene.
„Dobânzile pe care România le plătește în prezent sunt cele mai mari din Europa, depășindu-le chiar pe cele ale Serbiei și Albaniei, țări care nu fac parte din Uniunea Europeană, dar care se află în aceeași regiune. Acest lucru, chiar dacă nu suntem în categoria de țară cu rating nesigur, arată că am ajuns atât de îndatorați încât creditorii nu au încredere în ceea ce se întâmplă la București. Se tem că nu își vor primi banii la timp. Din această cauză, ei măresc prima de risc, adică scumpesc împrumuturile acordate României, de teamă că țara s-ar putea bloca financiar și să nu își mai poată achita obligațiile. Deși un astfel de scenariu nu se va produce, pentru că există plasa de salvare oferită de Fondul Monetar Internațional, perspectiva acestor dobânzi ridicate, care ne plasează pe primul loc în Europa la acest capitol, reflectă îngrijorarea investitorilor. Vizibilă cel mai clar în costurile împrumuturilor pe piețele internaționale”, a detaliat Negrescu.