O dronă pe zi. Un expert în securitate explică, pentru Gândul, de ce distrugem drone de câteva zeci de mii de euro cu rachete care costă câteva sute de mii de euro

În decurs de doar două zile, un pilot român aflat în carlinga unui avion F-16 Fighting Falcon a doborât două drone care au pătruns în spațiul aerian al României. Dincolo de succesul dublei operațiuni militare și de probabilitatea ca astfel de situații îngrijorătoare să fie din ce în ce mai dese, apare și problema costurilor uriașe pe care le implică doborârea dronelor cu rachete aer-aer lansate de avioanele de vânătoare.

Până acum, România nu s-a mai confruntat cu astfel de incidente în care avioanele de luptă să tragă asupra unor drone apărute deasupra teritoriului românesc.

EXCLUSIVITATE Soția unui oficial din sport, păcălită de gruparea care vinde vechime fictivă în muncă. La Casa de Pensii. Cine a dat-o pe mâna anchetatorilor

20:00

MILITAR Trump anunță că SUA sunt pregătite pentru a efectua cel mai devastator atac asupra Iranului de la începerea războiului

19:59

 Loading ...

Hari Bucur-Marcu – doctor în științe militare, expert în securitate națională, politici de apărare și strategii militare – a atras atenția, însă, că oamenii nu ar trebui să se focuseze, neapărat, pe costurile disproporționate dintre o rachetă trasă de pe un F-16 și o dronă ieftină. Ar trebui aflat rapid ce reprezintă astfel de incidente, dacă ele fac parte dintr-un scenariu mai amplu, cine creionează scenariul și de ce. Autoritățile au un rol esențial, numai că suferim la capitolul „comunicare”, iar pregătirea populației pentru astfel de situații este precară.

Cu ce rachete sunt echipate avioanele F-16 ale Forțelor Aeriene Române?

Avioanele F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Aeriene Române sunt echipate cu rachete aer-aer americane.

• AIM-120 AMRAAM. Costă între 1 și 1.2 milioane dolari/bucată.
• IM-9X Sidewinder Block II. Costă între 450.000 și 534.000 de dolari/bucată.

O dronă Shahed – o astfel de dronă a fost doborâtă vineri, în Buzău – costă între 20.000  – 50.000 dolari /bucată. Produse, inițial, de Iran, dronele Shahed au fost modernizate de Rusia, care le-a redenumit Geran.

Avioanele F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Aeriene Române sunt echipate cu rachete aer-aer americane

Cronologia unui sfârșit de săptămână tensionat

• Vineri, 24 iulie 2026

La ora 09:39, sistemul de supraveghere radar al MApN a detectat o ţintă aeriană la o distanţă de aproximativ 20 km Est de Sulina, care a pătruns în spaţiul aerian naţional, pe traiectul Sulina-Brăila-Feteşti-Buzău.

Au fost ridicate de la sol două aeronave de luptă Eurofighter Typhoon ale Forţelor Aeriene Italiene – din Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu – şi două aeronave de luptă F-16 ale Forţelor Aeriene Române din Baza 86 Aeriană de la Feteşti.

Aeronavele se aflau în Serviciul de Luptă Poliţie Aeriană. Au decolat la ora 09.48, respectiv 10.56, pentru a monitoriza situaţia.

„La ora 11.02, aeronava F-16 a Forţelor Aeriene Române a angajat ţinta şi a doborât-o”, a transmis MApN. Drona doborâtă era de tip Shahed.

Sursa – MApN / Facebook

• Sâmbătă, 25 iulie 2026

La ora 08:22, o a doua dronă a fost interceptată de sistemele de supraveghere radar ale MApN.

„Două aeronave F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană, au interceptat ținta aeriană. Au executat procedurile standard de identificare și neutralizare. Drona a fost doborâtă în condiții de siguranță, într-o zonă nepopulată din proximitatea frontierei”, a transmis MApN.

Sursa – MApN / Facebook

Expert în securitate: „Sunt oare aceste incursiuni cu drona în spațiul aerian românesc simple incidente?”

În exclusivitate pentru Gândul, Hari Bucur-Marcu a tras primele concluzii după aceste incidente alarmante, survenite în decurs de doar două zile.

„Ce aș putea spune eu despre cele două situații, din două zile consecutive, în care aviatori români, aflați în serviciul de luptă cu aeronave F-16, în cadrul misiunii de poliție aeriană a NATO (spațiul aerian român este totodată și spațiu aerian integrat, atunci când vine vorba despre apărarea comună, în cadrul Alianței) au identificat și neutralizat câte o dronă ce pătrunsese neautorizat în spațiul aerian românesc, provenind dinspre Ucraina, unde se desfășoară un război de uzură, în urma invaziei ilegale, imorale, neprovocate și nejustificate a Ucrainei, de către Federația Rusă?

Aș putea spune în primul rând că noi, publicul național românesc, ne aflăm într-o postură de completă incertitudine, datorată în primul rând oficialilor noștri, de la președintele României inclusiv în jos.

Oficialii nu numai că nu ne spun exact ce se întâmplă, ca amenințare de securitate națională, dar ne duc cu vorba, în cel mai pur stil de bulversare a opiniei publice naționale.

• Sunt oare aceste incursiuni cu drona în spațiul aerian românesc simple incidente, specifice teatrului de război din vecinătatea noastră?
• Sunt ele oare demonstrații de forță?
• Sunt incitări la un răspuns inadecvat din partea României?
• Sunt gesturi preliminare unei agresiuni aeriene?

O asemenea atitudine oficială românească predispune la speculații, la interpretări tendențioase, la promovarea unor agende propagandistice pro sau contra războiului ruso-ucrainean.

Cu mențiunea că rușii au declarat de la început că ei se războiesc în Ucraina cu întregul Occident, cel din care face parte formal și România, de 22 de ani.

Atitudinea oficialilor indică un dispreț suveran față de obligația constituțională a statului România de a garanta dreptul fiecăruia dintre noi la informație, prin autoritățile publice și cu privire la informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice”, a declarat expertul în securitate.

F-16 Fighting Falcon

„Aviatorii români și-au dovedit întreaga lor competență profesională în gestionarea acestui spațiu”

Toate astea,  mai spune Hari Bucur-Marcu, se desfășoară „în absența oricărei arhitecturi instituționale de informare publică”, dar și de „educare a publicului național cu privire la rolul său în situații de criză, de război, de dezastre naturale ori produse de mâna omului”.

„Astfel încât afirmația mea de mai sus, cum că ne aflăm ca public național într-o postură de completă incertitudine, cu privire la fenomenul luptelor izolate și episodice cu dronele aeriene, probabil (dar nu sigur) de proveniență moscovită, nu poate avea vreo valoare mai mare decât cea a unei observații făcute din public. Chiar dacă eu, ca emitent al ei, sunt perfect calificat să o fac, cu toată credibilitatea.

Doar în acest rol, al unei voci competente din public, pot să vă mai răspund și că fenomenele cu drone ce zboară neautorizat în spațiul aerian românesc – care este și spațiu aerian integrat NATO – fac parte din categoria fenomenelor de violare a spațiului aerian național/aliat și nu pot face parte din categoria agresiunii pe calea aerului.

Adică, forțele aeriene implicate pentru combaterea acestor fenomene sunt cele destinate gestionării la pace a spațiului aerian național/aliat și nu sunt cele destinate apărării Românie/NATO de vreo invazie sau vreo agresiune pe calea aerului.

Mai ales în cazurile de ieri și de azi – în care au fost interceptate și doborâte două drone ce violaseră spațiul aerian național, fără alte indicii din care să fi rezultat vreo intenție de agresiune armată cu drona – putem spune că aviatorii români și-au dovedit întreaga lor competență profesională în gestionarea acestui spațiu”, a punctat expertul în securitate.

Dronă Shahed

„România ar mai avea încă 1 sau 2 ani de pregătire pentru o asemenea situație”

Hari Bucur-Marcu a mai declarat, pentru Gândul, că „niciun planificator profesionist nu face calculul de eficiență prin raportarea valorii țintei (în cazul nostru, drona de placaj) cu valoarea mijlocului de lovire consumat pentru neutralizarea țintei (în cazul nostru, racheta/muniția de pe F-16)”.

„Ținta aeriană în sine nu are nicio valoare pentru apărătorul aerian, căruia puțin îi pasă cât a dat agresorul pe drona trimisă deasupra României.

• Ce îl interesează însă maxim, atunci când alege din punct de vedere al eficienței mijlocul de lovire a țintei aeriene, este valoarea obiectivului de lovit de către drona respectivă.
• Chiar dacă acea valoare nu e materială (în cazul dronelor care doar culeg și transmit informații din aer), ea este totuși de luat în seamă.
• Ceea ce duce la concluzia cinică despre situația în care valoarea obiectivului de lovit este semnificativ mai mică decât cea a mijlocului de combatere a țintei aeriene ostile, situație în care este de preferat ca drona să fie lăsată să zboare, decât să fie doborâtă cu un cost mult mai mare decât valoarea obiectului vizat de acea dronă.

Revenind, din datele provenite din surse deschise, accesibile oricui, rezultă pentru mine că o eventuală agresiune armată asupra României – care să fie precedată sau să conțină încă din prima ei zi elemente de atac din aer asupra obiectivelor românești – ar putea fi inițiată de Federația Rusă cel mai devreme peste 3-4 ani, dacă războiul în desfășurare în Ucraina s-ar încheia astăzi.

Ceea ce înseamnă că România ar mai avea încă 1 sau 2 ani de pregătire pentru o asemenea situație, în care să ne trezim simultan cu sute, dacă nu chiar cu mii de drone rusești, care s-ar abate asupra diferitelor obiective naționale și aliate, de pe teritoriul României, așa cum am văzut sau am aflat din conflictele armate recente, din regiunea Orientului Mijlociu și care au implicat Republica Islamică Iran, ca agresor”, avertizează expertul în securitate.

Hari Bucur-Marcu, expert în securitate

„Nu vom vedea în viitorul previzibil vreo îmbunătățire a acestei situații”

„Bineînțeles”, mai spune Hari Bucur-Marcu, „cei care dispun de date mai bune, provenite din surse confidențiale s-ar putea să fi ajuns deja la alte concluzii și la alți timpi de avertizare timpurie”.

„Poate niște timpi mai scurți, poate niște timpi mai îndelungați, cine știe? În tot cazul, eu sunt convins că cei care răspund de pregătirea operativă în Armata României dispun de cele mai bune date, din care pot infera cei mai realiști timpi de avertizare, privind o eventuală agresiune din aer a României, săvârșită de Federația Rusă sau de oricare alt inamic probabil.

Și că, bazați pe acei timpi, se fac și planurile și programele de pregătire și înzestrare a Armatei României cu cele necesare obținerii victoriei într-o asemenea situație.

Din imensă nefericire, eu nu am cum să cred că aceste planuri și programe ale Armatei României includ și pregătirea populației, a teritoriului și a economiei naționale pentru a putea face față vreunei agresiuni din aer, cu drone, rachete balistice, rachete de croazieră, ori doar cu aviația, așa cum vedem că pățesc ucrainenii, de 4,5 ani încoace.

Iar modul dezastruos în care oficialii români aleg să comunice cu publicul național, suveranul României, pe temele acestea, ale atacurilor cu drone aeriene (despre cele maritime e și mai mare necazul) mă fac pe mine să cred că nici nu vom vedea în viitorul previzibil vreo îmbunătățire a acestei situații”, a mai declarat, în exclusivitate pentru Gândul, expertul în securitate Hari Bucur-Marcu.