Orașul Brașov, locul de naștere al Imnului Național? Ce spune președintele Uniunii Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovul Vechi

De ziua Imnului Național, zi sărbătorită la data de 29 iulie, avocatul Adrian Rusu, președintele Uniunii Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovul Vechi, a făcut un documentar în care argumentează faptul că orașul Brașov ar fi adevăratul loc de naștere al imnului national „Deșteaptă-te, române!”, scrie bizbrasov.ro.

Lucrarea, numită „Brașovul – izvorul imnului național”, reunește informații din arhive, studii istorice și cercetări ale Muzeului „Casa Mureșenilor”, reconstruind traseul prin care poezia „Un răsunet”, scrisă de Andrei Mureșanu, s-a transformat în cântecul care avea să devină, peste circa un secol și jumătate, imnul national al României.

„În calitate de președinte al Uniunii Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovul Vechi, consider că este important ca, în preajma zilei de 29 iulie, brașovenii să își vadă spusă și ilustrată propria contribuție la istoria imnului național – de la grădina parohului Pitiș și vocea lui Gheorghe Ucenescu, până la drumul Junilor spre cetate și mormântul lui Mureșanu de la Groaveri”, a explicat avocatul brașovean.

REACȚIE Rogobete intervine în scandalul angajărilor inechitabile din spitale. Fostul ministru propune un amendament PSD pentru a salva posturile blocate

12:26

ACTUALITATE Alertă cu bombă în Portul Constanța! Zona a fost evacuată

12:26

Avocatul subliniază că Brașovul nu este numai orașul în care Andrei Mureșanu a scris poezia „Un răsunet”, dar și locul în care aceasta a fost pusă pentru prima dată pe melodie și cântată.

Autorul citează cercetările documentare ale Muzeului „Casa Mureșenilor”, potrivit cărora „Brașovul a fost locul unde s-a născut și a fost cântat prima oară acest imn”, înainte ca el să fie interpretat public, la 29 iulie 1848, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, moment care a fost considerat prima sa intonare oficială.

De asemenea, un capitol important al studiului este dedicat Șcheilor Brașovului. În baza mărturiei lui Gheorghe Ucenescu, fost elev al lui Anton Pann și cântăreț la Biserica „Sfântul Nicolae”, autorul indică faptul că Andrei Mureșanu ar fi ales melodia care avea să însoțească poemul în grădina parohului Bonifatie Pitiș.

Conform documentării, după mai multe încercări muzicale, poetul s-a oprit asupra melodiei religioase „Din sânul maicii mele”, apreciind că ea se potrivește cel mai bine versurilor sale. Studiul mai subliniază că, indiferent de originile melodiei, momentul în care aceasta a fost asociată definitiv cu textul lui Mureșanu s-ar fi petrecut la Brașov, în Șchei.

Nu în ultimul rând, un rol aparte l-ar fi avut Junii Brașovului. Avocatul spune că ei aceștia erau deja o puternică instituție comunitară la momentul Revoluției din 1848.

Un element aparte al studiului îl reprezintă legătura dintre Junii Brașovului și nașterea imnului național. Iar prin ritualurile și paradele lor, ei exprimau simbolic aceleași valori de demnitate, libertate și afirmare națională pe care versurile lui Andrei Mureșanu aveau să le transmită în mod explicit.

Prin aceste elemente, plus altele, avocatul Adrian Rusu a conchis că totul conduce către aceeași idee: Brașovul nu ar fi numai unul dintre orașele importante din biografia lui Andrei Mureșanu, ci locul în care s-ar fi întâlnit versurile, melodia și comunitatea care au dat naștere imnului național al României.