Un consum mai redus de alimente bogate în zahăr în timpul sarcinii și până la vârsta de doi ani este asociat cu un risc mai scăzut de demență la vârsta adultă, cu o apariție mai târzie a bolii și cu o sănătate mai bună a creierului, potrivit unui nou studiu.
Cercetarea sugerează că reducerea consumului de zahăr în primele etape ale vieții este asociată cu un risc mai mic de demență, cu o debutare mai târzie a bolii și cu indicatori mai buni ai sănătății cerebrale la vârste înaintate, conform Euronews.
„Limitarea consumului de zahăr în primele etape ale vieții poate avea beneficii de durată pentru sănătatea creierului”, a declarat autorul studiului, Jiazhen Zheng, de la Universitatea de Știință și Tehnologie din Hong Kong, campusul din Guangzhou, China. „Aceste rezultate evidențiază importanța pe care alimentația din primii ani de viață o poate avea în reducerea riscului de demență, chiar și după decenii.”
Cercetătorii au analizat datele a aproape 65.000 de persoane născute înainte și după cel de-Al Doilea Război Mondial, perioadă în care guvernul britanic a introdus raționalizarea zahărului în Regatul Unit.
Raționalizarea zahărului, introdusă în timpul războiului și menținută și după încheierea acestuia, a fost eliminată în 1953. După ridicarea restricțiilor, consumul mediu zilnic de zahăr aproape s-a dublat. Astfel, a crescut de la aproximativ 41 de grame la 80 de grame.
Participanții au fost împărțiți în grupuri în funcție de expunerea la perioada de raționalizare a zahărului. Cei expuși înainte de naștere și în primul an de viață, cei expuși înainte de naștere și până la vârsta de doi ani și cei născuți după încheierea raționalizării.
Folosind dosarele medicale ale participanților, începând de la vârsta de aproximativ 55 de ani, cercetătorii au urmărit diagnosticele de demență pe parcursul următorilor 15 ani.
Persoanele care au fost expuse la raționalizarea zahărului înainte de naștere și în primul an de viață au avut un risc cu 21% mai mic de a dezvolta demență comparativ cu cele născute după eliminarea raționalizării. Pentru cei expuși înainte de naștere și până la vârsta de doi ani, riscul a fost cu 23% mai redus.
În rândul persoanelor care au dezvoltat demență, cele care au avut o expunere redusă la zahăr în primii ani de viață au fost diagnosticate, în medie, cu 2,6 ani mai târziu decât cele care nu au beneficiat de această restricție.
„Restricționarea consumului de zahăr în primele 1.000 de zile de viață a fost asociată cu un risc mai scăzut de demență, cu o apariție întârziată a bolii și cu indicatori mai favorabili ai sănătății creierului”, au scris cercetătorii, adăugând că rezultatele susțin reducerea consumului de zahăr în primii ani de viață ca posibilă strategie de diminuare a riscului de demență.
„Limitarea consumului de zaharuri adăugate în timpul sarcinii și în perioada copilăriei timpurii poate fi un pas benefic pe care familiile și comunitățile îl pot face”, a declarat Zheng, subliniind totodată că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege modul în care expunerea la zahăr în primii ani de viață influențează riscul de demență.