Legea privind decarbonizarea, adoptată în Senat cu amendamentele PSD. Bolojan avertizează în plen: Votul poate bloca miliarde de euro din PNRR

Premierul demis Ilie Bolojan, a intervenit marți în plenul Senatului pentru a le cere parlamentarilor să respingă amendamentele adoptate la legislația privind decarbonizarea. El susține că modificările pot pune în pericol îndeplinirea jaloanelor asumate prin PNRR și accesul României la miliarde de euro din fonduri europene.

Liderul PNL le-a transmis senatorilor că modificarea jaloanelor convenite cu Comisia Europeană poate bloca accesul la fondurile din PNRR. Senatul s-a reunit marți într-o ședință decisivă pentru legile privind biodiversitatea, decarbonizarea și programul SAFE.

Disputa PSD – PNL pe tema închiderii centralelor pe cărbune

Reacția vine după ce, luni, liderul PSD, Sorin Grindeanu, i-a solicitat lui Bolojan să meargă de urgenţă la Bruxelles pentru a negocia amânarea termenului de 31 august privind închiderea centralelor electrice pe bază de cărbune.

REACȚIEIonuț Stroe reacționează la dezvăluirea Gândul că a fost surprins la manichiură în zi de plen. Explicațiile deputatului PNL: „Am fost înainte de plen”

23:41

FLASH NEWSUn șef și un inspector din cadrul Administraţiei Bazinale de Apă Olt au fost arestați pentru 30 de zile. Cei doi sunt acuzați de luare de mită

23:14

„România nu va mai închide nicio capacitate de producţie a energiei până nu punem nimic în loc”, a declarat la acel moment Grindeanu. Liderul PSD a precizat că proiectul va fi introdus în sesiunea extraordinară a Parlamentului. Marți, în Senat, Bolojan a avertizat asupra costurilor amendamentelor.

„Problema la acest proiect este amendamentul care nu va rezolva nimic în sensul de a nu închide centrale pe cărbune în trimestrul III pentru că nu pot fi închise de exemplu centrala de la Craiova pentru că 5 ani de zile nu am făcut ceea ce trebuie. Pentru că nu poți să lași un oraș fără încălzire. Amendamentul intervine într-un jalon pe care l-am închis și pentru care România a încasat o sumă de bani în cerea de plată 2 iar modificările legislative care țin de jaloane PNRR închise în raport cu Comisia sunt de natură a nu rezolva problemele dar a crea probleme suplimentare la cererile de plată pe care trebuie să le mai depunem.

Și dacă în această toamnă nu vom putea închide capacități pe cărbune vom aea penalități corespunzătoare”, a spus Bolojan în Senat.

Pîslaru avertizează că România riscă să piardă miliarde de euro din PNRR

Poziția liberalilor este susținută și de ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care vorbește despre un risc major pentru finanțarea europeană.

El avertizează că amendamentele adoptate marți în Senat la legislația privind decarbonizarea pot avea consecințe grave asupra implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), inclusiv blocarea depunerii viitoarelor cereri de plată și pierderea unor miliarde de euro din fonduri europene, dacă acestea vor fi adoptate în forma finală de Parlament.

„Amendamentele susținute și votate astăzi în Senat la legislația decarbonizării au consecințe dramatice pentru România dacă ajung să treacă de votul final din Parlament și să devină lege”, a scris ministrul, marți, pe Facebook.

Pîslaru susține că principala problemă nu este riscul unor penalități financiare aferente Jalonului 119a din Cererea de Plată nr. 6, pentru care Guvernul poartă deja discuții cu Comisia Europeană privind menținerea temporară a unor capacități de producție a energiei, ci faptul că modificările legislative ar putea genera ceea ce regulamentele europene definesc drept „reversibilitatea” unei reforme deja îndeplinite.

De ce este „reversibilitatea” pe Jalonul 114 considerată un pericol major

Potrivit ministrului demis, amendamentele adoptate în Parlament ar genera ceea ce Regulamentul European numește „reversibilitate” pe Jalonul 114.

Pîslaru a detaliat de ce acest concept juridic ar putea avea efecte grave pentru România. Jalonul 114 privește legislația decarbonizării și a fost deja considerat îndeplinit de către Comisia Europeană, în cadrul Cererii de Plată nr. 2, pe baza căreia România a primit deja miliarde de euro pentru investiții.