Diana Șoșoacă, denunțată pentru trădare și comunicarea de informații false, la ÎCCJ. Cine a intentat plângerea penală

Diana Șoșoacă a fost denunțată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Adrian Băzăvan și Asociația „Lupii Tricolori” au depus o plângere penală împotriva președintei partidului S.O.S., Diana Șoșoacă. Sesizarea vizează acuzații de trădare și comunicare de informații false.

Semnatarii denunțului susțin că Diana Șoșoacă ar fi avut, timp de peste 4 ani, contacte repetate cu oficiali și canale media din Rusia. Aceștia afirmă că acuzațiile se bazează pe informații din „surse publice”. Ei afirmă că aceste acțiuni au avut loc în contextul războiului din Ucraina și al amenințărilor la adresa securității României.

PORTRET Cine este Afroditi Latinopoulou, eurodeputata care i-a dat șah mat Ursulei von der Leyen. Discursul ei a inflamat Parlamentul European

06:00

MILITAR Șefii spionajului european avertizează că Moscova plănuiește acțiuni „decisive” împotriva NATO: „Este o chestiune de câteva luni, nu ani”

06:00

 Loading ...

Diana Șoșoacă. Sursă foto: Mediafax Foto.

„Faptele expuse în continuare rezultă din surse publice, indicate în cuprinsul prezentei şi centralizate în opisul de înscrisuri anexat. Ele conturează, pe o perioadă de peste patru ani (martie 2022-iunie 2026), un tipar de conduită constant, unidirecţional şi sistematic de intrare în legătură cu reprezentanţi oficiali ai Federaţiei Ruse şi cu instrumente media ale statului rus, în contextul războiului de agresiune purtat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, stat vecin României, şi al ameninţărilor directe la adresa securităţii naţionale a României, stat membru al Uniunii Europene şi al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, situat pe flancul estic al Alianţei”, precizează autorii denunţului penal.

Primul moment invocat: audienţa la ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Valeri Kuzmin, în 30 martie 2022

Semnatarii denunțului invocă întâlnirea Dianei Șoșoacă cu ambasadorul rus Valeri Kuzmin, din martie 2022. Potrivit acestora, președinta S.O.S. ar fi prezentat atunci o propunere de „mediere a războiului”, intitulată „Pacea de la București”.

„Audienţa a avut loc în afara oricărui cadru instituţional românesc, fără mandat din partea autorităţilor statului român şi fără informarea acestora. Potrivit relatărilor de presă din epocă, obiectul discuţiilor l-a constituit „neutralitatea” României în contextul invaziei, participanţii cerând totodată ca Ucraina să nu fie sprijinită militar. Ulterior, doamna Diana Iovanovici Şoşoacă a fost apreciată public de gruparea de hackeri pro-ruşi Killnet, care i-a publicat fotografia”, se arată în denunţul penal.

Al doilea moment invocat: participarea la recepții organizate de Ambasada Rusiei la București

Aceștia susțin că Diana Șoșoacă a participat în mod repetat, între 2022 și 2026, la recepții organizate de Ambasada Rusiei la București, cu ocazia mai multor evenimente oficiale. Exemplele furnizate în documentul depus la ÎCCJ:

• 3 noiembrie 2022 – recepţia prilejuită de Ziua Unităţii Naţionale a Rusiei; 11 februarie 2023 – recepţia de Ziua Diplomatului Rus;
• 4 mai 2023 – recepţia de Ziua Victoriei;
• 12 iunie 2024 – recepţia organizată de ambasadorul Vladimir Lipaev cu ocazia Zilei Naţionale a Rusiei;
• 12 iunie 2025 – recepţia de Ziua Naţională a Rusiei;
• 9 mai 2026 – recepţia de Ziua Victoriei.

„Presa a relatat, în martie 2023, că una dintre vizitele la ambasadă a avut ca obiect celebrarea «rezultatelor operaţiunii speciale» în Ucraina, adică a rezultatelor războiului de agresiune aflat în desfăşurare. Cu privire la recepţia din 9 mai 2026, doamna Diana Iovanovici Şoşoacă a confirmat public, prin postare proprie şi prin comunicatul oficial al Partidului S.O.S. România, că a discutat direct cu ambasadorul Federaţiei Ruse, Vladimir Lipaev, şi cu ambasadorul Republicii Populare Democrate Coreene, calificând aceste discuţii drept «acte de demnitate naţională»”, menţionează documentul citat, conform News.ro.

Diana Șoșoacă, prezentă la recepția de la Ambasada Rusiei la București

Al treilea moment invocat: depunerea în Parlament a unui proiect de lege prin care se propunea denunţarea Tratatului de bună vecinătate cu Ucraina

Este invocat și proiectul de lege depus de Diana Șoșoacă privind denunțarea tratatului cu Ucraina. Documentul propunea revendicarea unor teritorii aflate în prezent sub suveranitatea Ucrainei. Este vorba despre teritoriile:

• Nordul Bucovinei;
• Ţinutul Herţa;
• Bugeacul (cu localităţile Cahul, Bolgrad şi Ismail);
• Maramureşul istoric;
• Insula Şerpilor.

„O astfel de atitudine ar echivala cu implicarea directă a României în război. Iniţiativa reia public teza formulată anterior de fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, potrivit căreia România ar urmări anexarea unor teritorii ucrainene, teză utilizată de propaganda rusă pentru justificarea agresiunii şi pentru fracturarea unităţii aliaţilor Ucrainei. Ca urmare a acestui demers, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a iniţiat sancţiuni împotriva doamnei Diana Iovanovici Şoşoacă, calificând-o drept persoană care reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale a Ucrainei”, se arată în documentul depus la Parchetul ÎCCJ.

Al patrulea moment invocat: cererea de referendum naţional pentru ieşirea României din NATO

Aceștia invocă și solicitarea Dianei Șoșoacă privind organizarea unui referendum pentru ieșirea României din NATO. Ei susțin că aceasta a criticat în repetate rânduri Alianța Nord-Atlantică în declarațiile sale publice.

„Presa a remarcat că discursul este aproape identic cu comunicatul de instalare al ambasadorului Federaţiei Ruse la Bucureşti, Vladimir Lipaev, din aceeaşi perioadă, ceea ce constituie un indiciu de coordonare discursivă. Demersul, formulat în timp de război la graniţa României, vizează direct demontarea garanţiei politico-militare a statului, în sensul art. 149 din Constituţie şi al considerentelor Curţii Constituţionale”, argumentează semnatarii denunţului penal.

Al cincilea moment invocat: îndemnurile privind „schimbarea fundamentelor democratice ale statului şi la încălcarea ordinii constituţionale”

Denunțul menționează și scrisoarea trimisă de Diana Șoșoacă președintelui rus Vladimir Putin în martie 2025. Autorii susțin că aceasta a criticat autoritățile române, a invocat revendicări teritoriale față de Ucraina și a cerut ca subiectul să fie inclus în eventualele negocieri de pace.

„Actul constituie o comunicare directă, scrisă şi asumată public, adresată şefului puterii străine, cuprinzând o ofertă explicită de cooperare şi solicitarea ca interese teritoriale ale României să fie tranşate prin intermediul acestei puteri, în afara oricărui cadru constituţional. Anterior transmisese o scrisoare şi preşedintelui Statelor Unite ale Americii”, se mai arată în denunţ.

Vladimir Putin. Sursă foto: Mediafax Foto.

Al șaselea moment invocat: scrisoarea către Vladimir Putin

Semnatarii denunțului invocă scrisoarea adresată lui Vladimir Putin, interviurile acordate presei ruse și participarea Dianei Șoșoacă la Forumul Economic de la Sankt Petersburg din 2026, eveniment la care, potrivit acestora, nu a fost reprezentat niciun stat european.

„În cadrul sesiunii plenare, aceasta i s-a adresat direct preşedintelui Federaţiei Ruse, declarând, între altele: «românii nu vă urăsc», românii «vor pace cu Rusia», poporul român nu doreşte să ajute Ucraina «nici cu bani, nici cu arme», România ar fi «condusă de Bruxelles», România «nu are preşedinte», precum şi «vrem să cooperăm cu Rusia. Nu suntem inamici», exprimându-şi admiraţia faţă de Federaţia Rusă. Aceasta s-a prezentat drept lidera «singurului partid de opoziţie» şi a refuzat să recunoască legitimitatea Preşedintelui României în exerciţiu”, se mai arată în acelaşi denunţ penal.

A fost solicitată deschiderea urmăririi penale in rem pentru trădare și comunicarea de informații false. Ei cer continuarea anchetei față de Diana Șoșoacă și, dacă va fi necesar, ridicarea imunității de europarlamentar. Totodată, precizează că sesizarea se bazează exclusiv pe informații publice, iar stabilirea eventualei vinovății revine organelor judiciare.

Sursă foto: Mediafax Foto