Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene Dragos Pîslaru a spus în urmă cu o lună că România a pierdut definitiv 458,7 milioane de euro din fondurile PNRR aferente Cererii de Plată nr. 3, din cauza eșecului în implementarea unor reforme esențiale. Deși inițial au fost suspendate 870 de milioane de euro, guvernul a reușit să recupereze doar o parte, pierzând restul banilor din cauza politizării instituțiilor și a întârzierilor legislative.
În ultimii ani mai multe termocentrale din România au fost închise. În perioada 2021-2026, România a închis cinci mari termocentrale poluante pe cărbune, eliminând o capacitate totală de 3.700 MW din sistemul energetic național:
Deși planul prevedea ca aceste termocentrale vechi să fie înlocuite rapid cu grupuri moderne pe gaz (la Turceni și Ișalnița) sau parcuri fotovoltaice, noile proiecte se confruntă cu amânări masive, ceea ce crește riscul ca România să depindă de importuri în perioadele reci.
În prezent, România traversează una dintre cele mai grave crize energetice din istorie, iar Centrala Nucleară de la Cernavodă funcționează practic la mila nivelului Dunării. Unitatea 1 a fost oprită, iar oprirea Unității 2 este doar o chestie de timp. În toată această perioadă, autorizația care îi permitea centralei să capteze apa necesară reactoarelor și să evacueze apele uzate a expirat pe 30 iunie 2026
Recent am trecut deja prin scenariul care pune acum autoritățile în alertă: ambele reactoare de la Cernavodă au fost oprite simultan, iar producția nucleară livrată în Sistemul Energetic Național a ajuns la zero. Nu a fost un exercițiu organizat și nici o simulare pe calculator, ci o situație reală, care a durat peste 20 de zile în luna mai 2026 și despre a cărei amploare românii nu au aflat. Precedentul capătă astăzi o miză uriașă. Unitatea 1 a fost oprită din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării, iar Transelectrica a confirmat oficial că există șanse mari să fie oprită și Unitatea 2.