Europa se încălzește cu viteză record. Continentul se confruntă cu efecte severe ale încălzirii climatice în 2026, iar zona europeană se încălzește mai rapid decât alte regiuni ale lumii. Specialiștii avertizează că fenomenul are consecințe grave asupra populației.
Încălzirea globală afectează întreaga lume, însă Europa se încălzește de două ori mai rapid decât celelalte continente. Valurile de căldură au provocat deja zeci de mii de decese asociate temperaturilor extreme în această vară.
Continentele se încălzesc mai repede decât oceanele, care absorb mai multă căldură. Europa este însă deosebit de vulnerabilă din patru motive. Printre acestea se numără schimbarea tiparelor meteo, apropierea de Arctica, reducerea zăpezii și scăderea poluării atmosferice.
Europa este acum cu 2,5°C mai caldă față de perioada preindustrială. Creșterea este aproape dublă față de media globală, de 1,4°C. Din anii ’90, temperaturile europene au crescut cu 0,56°C pe deceniu. În comparație, în America de Nord, temperaturile au crescut cu 0,42°C, iar în America de Sud, creșterea este cu 0,27°C, arată The Guardian.
Modificările circulației atmosferice au favorizat valuri de căldură mai frecvente și mai intense în Europa. În iunie 2026 a fost înregistrat cel mai sever val de căldură de până acum. Aerul fierbinte a rămas blocat sub o „cupolă de căldură” staționară. Schimbările ar putea fi legate de modificarea curentului jet. Acest vânt puternic de mare altitudine influențează vremea din Europa și, la rândul său, este afectat de încălzirea globală.
Arctica se încălzește cel mai rapid dintre regiunile planetei. Topirea gheții accelerează fenomenul. Suprafața albă reflectă lumina solară, iar reducerea ei permite absorbția unei cantități mai mari de căldură. Topirea gheții lasă la vedere oceanul mai întunecat, care absoarbe mai multă căldură. Astfel, procesul de topire se accelerează și apropierea Europei de Arctica contribuie la creșterea mai rapidă a temperaturilor, explică sursa.
În trecut, suprafețe extinse din Europa erau acoperite de zăpadă pe timpul iernii. Zăpada reflecta lumina solară și ajuta la menținerea temperaturilor mai scăzute, însă încălzirea climatică reduce stratul de nea de pe continent.
În martie 2025, suprafața Europei acoperită de zăpadă a scăzut cu 31% față de media 1991-2020. Suprafața pierdută a fost de aproximativ 1,3 milioane de kilometri pătrați. A fost al treilea cel mai scăzut nivel înregistrat din 1983.
Aerul mai curat poate accentua încălzirea pe termen scurt. Reducerea poluării elimină particulele care reflectau o parte din lumina solară. Astfel, mai multă căldură ajunge la suprafața Pământului și, în același timp, efectul încălzirii provocate de dioxidul de carbon devine mai evident. Particulele poluante reflectă o parte din radiația solară și contribuie și la formarea norilor. Reducerea poluării lasă mai multă căldură să ajungă la sol, iar fenomenul ar putea favoriza și apariția unor tipare de blocaj atmosferic.
De altfel, există și o serie de consecințe. Încălzirea accelerată provoacă tot mai multe decese, iar incendiile și secetele devin mai intense. Și furtunile, ploile torențiale și inundațiile sunt amplificate de temperaturile ridicate. Efectele afectează viețile și veniturile oamenilor din Europa, iar situația se va agrava până la atingerea emisiilor „zero”.
Simon Stiell, șeful ONU pentru climă, avertizează că efectele crizei climatice au ajuns la nivel de „urgență națională”. El cere renunțarea mai rapidă la combustibilii fosili și susține extinderea energiei regenerabile și protejarea populației.
Sursă foto: Shutterstock – imagini care au rol ilustrativ