Românii sărbătoresc astăzi Adormirea Maicii Domnului. Tradiții, superstiții și obiceiuri de Sfânta Maria

Sâmbătă, 15 august, credincioșii ortodocși și catolici prăznuiesc „Adormirea Maicii Domnului”, cunoscută în popor drept Sfânta Maria Mare, una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin. Această zi este marcată în întreaga țară printr-o bogată încărcătură religioasă, dar și prin unele obiceiuri și superstiții păstrate de secole.

Semnificația spirituală a sărbătorii se reflectă și în viața de zi cu zi a țăranului român și marchează sfârșitul sezonului cald și trecerea către calendarul agricol și ocupațional de toamnă.

ANALIZA de 10Fiecare cu sateliții lui. Putin și Zelenski se luptă și în spațiu, cursă contra cronometru pentru autonomie strategică și independență tehnologică

10:00

BREAKING NEWSVictorie definitivă pentru România în dosarul Roșia Montană după 11 ani de procese. Scăpăm de despăgubirile de 6,5 miliarde de dolari

09:55

Semnificația zilei de Sfânta Maria Mare

Sfânta Maria Mare are o semnificație profund religioasă, cu implicații teologice aparte. Practic, în calendar este trecută ca „Adormirea Maicii Domnului” și are ca semnificație sfârșitul vieții pământeși a Maicii Domnului și mutarea ei la Fiul său, Iisus Hristos. Din punct de vedere teologic, pe 15 august este prăznuit un triplu eveniment: moartea, înmormântarea și mutarea la cer a Maicii Domnului.

Adormirea Maicii Domnului este considerată cel mai vechi praznic dedicat Sfintei Fecioare, fiind atestat începând cu secolul al V-lea. Istoricii bisericești arată că răspândirea sărbătorii în lumea creștină s-a datorat atât împăratului bizantin Mauriciu, care a fixat data de 15 august, cât și Papei Teodor I, care a introdus-o și în Apus. Locul asociat cu evenimentul, Mormântul Maicii Domnului, din Grădina Ghetsimani, atrage și astăzi pelerini din întreaga lume.

Tradiții și superstiții de Sfânta Maria

Pe lâgnă semnificația religioasă, sărbătoarea este marcată și de o serie de tradiții și obiceiuri. În unele zone începe coborâtul oilor de la munte sau se pregătesc schimbările pentru toamnă.

Pentru fetele nemăritate, Adormirea Maicii Domnului are o semnificație aparte. Acestea își caută ursitul și, pentru a avea succes, treubie să își țină toată ziua în sân un fir de năpraznic și să se roage la icoana Maicii Domnului doar cu o candelă aprinsă.

De asemenea, în Transilvania, femeile căsătorite duc la biserică struguri și prune din prima recoltă, pentru a fi sfințite și împărțite credincioșilor. Totodată, cu această ocazie are loc pomenirea morților și se dau de pomană, la biserică, fructe și colivă.

Ce să nu faci la 15 august

Tradiția spune că focul nu trebuie aprins cu două zile înainte de praznic, pentru a evita boala și ghinionul. Iar cine muncește în această zi, riscă să aibă recolte slabe și vite bolnave. Fetele care vor să se mărite poartă năprasnic în sân sau pun busuioc sub pernă, pentru a-și visa alesul.

Scăldatul în ape curgătoare și tăierea părului sunt interzise, iar bărbații își schimbă pălăria cu căciula. Bătrânii spun că, dacă înfloresc trandafirii de Sfânta Maria Mare, toamna va fi lungă și blândă.

Adormirea Maicii Domnului, sărbătoare importantă în România creștină, este o zi ținută cu post și rugăciune, dedicată sănătății, protecției familiei și binecuvântării gospodăriei. 15 august rămâne una dintre cele mai respectate sărbători din tradiția noastră ortodoxă.