Invitat la „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”, Sebastian Burduja a acuzat că acțiunile unor ONG-uri de mediu împotriva proiectului Neptun Deep și a altor proiecte energetice au întârziat dezvoltarea acestora și, implicit, au afectat independența energetică a României. El spune că nu toate ONG-urile au interese împotriva României, dar consideră că anumite organizații contestă în mod repetat proiectele energetice în instanță pentru că nu-și doresc o țară independentă energetic.
„Vă dau exemplul Neptun Deep, este preferatul meu. Greenpeace, organizație care, potrivit propriului raport, declară că 99,98% din fondurile Greenpeace România provin din afara României, fără să știm însă exact de la cine și de unde, ne-a dat în judecată și a încercat să suspende avizele pentru proiect. Organizația a invocat existența unor vestigii arheologice antice pe fundul Mării Negre, la peste 120 de kilometri în larg și la sute de metri adâncime. Vă dați seama că există o inerție și spun acest lucru tocmai pentru ca oamenii să înțeleagă: nu toate ONG-urile sunt împotriva intereselor României, unele chiar urmăresc binele țării. Dar nu putem să nu observăm că, în mod repetat, două-trei organizații de mediu ajung în instanță în diferite etape ale dezvoltării unui proiect. Vă spun direct: aceste acțiuni sunt în favoarea celor care nu își doresc o Românie independentă energetic”, a susținut Sebastian Burduja.
Declarațiile lui Burduja readuc în atenție un proiect considerat esențial pentru independența energetică a României. Neptun Deep a trecut însă prin mai multe schimbări de-a lungul anilor, inclusiv retragerea ExxonMobil și intrarea Romgaz în proiect.
ExxonMobil și OMV Petrom au fost parteneri în proiectul Neptun Deep, fiecare companie deținea câte 50% din drepturile și obligațiile aferente perimetrului din Marea Neagră. Proiectul a rezultat în urma lucrărilor de explorare, iar în 2012, cele două companii au anunțat descoperirea unor resurse de gaze estimate la acel moment la aproximativ 42-84 de miliarde de metri cubi.
În 2019, ExxonMobil a început procesul de retragere din proiect și a anunțat intenția de a-și vinde participația de 50% din Neptun Deep. Retragerea companiei a deschis calea pentru intrarea unui nou partener în proiect.
Abia în 2021, Romgaz a intrat în negocieri exclusive cu ExxonMobil pentru preluarea participației de 50% pe care compania americană o deținea în Neptun Deep. Negocierile au avut ca obiect achiziția companiei ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited, care deținea drepturile și obligațiile aferente participației ExxonMobil în proiect.
În 2022, Romgaz a finalizat tranzacția cu ExxonMobil. Valoarea achiziției a fost de 1,06 miliarde de dolari, cu posibilitatea unei ajustări pozitive de maximum 10 milioane de dolari și fără o limită pentru o eventuală ajustare negativă.
Începând cu 1 august 2022, Romgaz a devenit proprietarul integral al companiei care fusese deținută de ExxonMobil. Prin această tranzacție, Romgaz a preluat 50% din drepturile și obligațiile aferente proiectului Neptun Deep.
După finalizarea tranzacției, Romgaz și OMV Petrom au devenit parteneri egali în Neptun Deep, fiecare cu o participație de 50%. OMV Petrom a rămas operatorul proiectului, iar Romgaz a preluat rolul de partener al companiei austriece în dezvoltarea zăcământului din Marea Neagră.
Calendarul oficial nu s-a schimbat. Primele gaze sunt estimate să ajungă în 2027. Neptun Deep ar urma să aducă aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze pe an. Rezervele recuperabile sunt estimate la aproximativ 100 de miliarde de metri cubi.
Așadar, Viorica Dăncilă respinge acuzațiile potrivit cărora Guvernul pe care l-a condus ar fi determinat plecarea ExxonMobil din Neptun Deep. ExxonMobil și-a anunțat intenția de a vinde participația în 2019, iar în 2022 Romgaz a preluat-o.