Viorica Dăncilă susține că România are gaze, dar cumpără de pe piața de la Viena

Invitată la emisiunea „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”, fostul premier Viorica Dăncilă a criticat modificările aduse Legii offshore. Fostul premier a susținut că noua legislație stabilește ca gazele extrase atât din Marea Neagră, cât și cele provenite din zăcăminte onshore să fie tranzacționate pe bursa de la Viena. Urmărește emisiunea live aici.

„Dincolo de aceste măsuri profund antinaționale, au modificat Legea offshore, cu care se lăudau foarte tare. Și nu este meritul meu, eu nu eram parlamentar. Legea prevedea ca 50% din gazele pe care le extragem să rămână în România, iar 50% să meargă la Viena.

EXCLUSIV Eroare judiciară fără precedent, în România. Un bucureștean a fost închis O LUNĂ, la Rahova, după ce a fost confundat cu un hoț de parfumuri

05:00

REACȚIE Poate vă sună cunoscut. Radu Tudor dă vina, pentru victoria AfD din Germania, pe ruși

23:39

Au modificat Legea offshore astfel încât totul merge pe bursa de la Viena. Pe de altă parte, avem gazele noastre și cumpărăm drept de preempțiune. Mai mult decât atât, au introdus și gazele onshore, adică gazele extrase de pe uscat, din sonde de mare adâncime, de peste 3.000 de metri, tot pe bursa de la Viena. Le-au introdus la categoria offshore. De ce? Pentru că OMV este compania care exploatează zăcământul Neptun Deep și, de aceea, au luat ca referință bursa de la Viena”, a susținut Viorica Dăncilă.

Viorica Dăncilă spune România are gaze, dar ajunge să le cumpere de pe piața de la Viena

Fostul premier a dat ca exemplu zăcământul de la Caragele și a susținut că România ar trebui să accelereze exploatarea acestuia, deoarece producția estimată ar putea acoperi o parte importantă din consumul intern de gaze. Caragele este cel mai mare zăcământ de gaze naturale onshore descoperit în România în ultimele decenii, iar rezervele estimate sunt de aproximativ 30 de miliarde de metri cubi.  Dăncilă a criticat astfel politica actuală privind exploatarea și comercializarea gazelor naturale și a susținut că România ar trebui să acorde prioritate propriilor resurse și consumului intern.

„De ce să bagi gazele care se exploatează pe uscat la categoria celor care sunt în Marea Neagră? Eu am tot spus: de ce nu dăm drumul la producția zăcământului de la Caragele, care are 30 de miliarde de metri cubi, în condițiile în care România utilizează aproximativ 11 milioane de metri cubi? Conform noii legi, gazele offshore și onshore se duc pe bursa de la Viena”, a declarat Viorica Dăncilă în cadrul emisiunii „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”.

Investiții de peste 1,3 miliarde de lei pentru exploatarea gazelor de la Caragele

În 2025, proiectul de la Caragele a continuat să se dezvolte. În luna mai, Romgaz a pus în producție două noi sonde, Sonda 6 și Sonda 78 Rosetti ST, iar numărul total al sondelor aflate în producție a ajuns la 15. În primul trimestru al anului 2025, producția de gaze de la Caragele reprezenta 7,6% din producția totală a Romgaz, față de 6,6% în 2024.

În iunie, Romgaz a început forajul sondei 54 Damianca, parte a proiectului strategic onshore Caragele Deep. Sonda avea o adâncime proiectată de 5.100 de metri și urmărea identificarea unor noi zăcăminte de hidrocarburi, precum și evaluarea potențialului productiv al zonei.

La acel moment, Romgaz anunțase că intenționa să mai foreze 10 sonde de mare adâncime și cel puțin alte trei foraje, în funcție de rezultatele obținute. Compania anunțase și investiții de peste 1,3 miliarde de lei pentru noi foraje și extinderea infrastructurii de producție

Primele gaze naturale din perimetrul Neptun Deep vor fi livrate în 2027

Caragele este un proiect de exploatare a gazelor de pe uscat, în timp ce România are un alt proiect major pentru exploatarea gazelor naturale, de această dată din Marea Neagră: Neptun Deep. Proiectul este dezvoltat de Romgaz și OMV Petrom și are rezerve estimate la cel puțin 100 de miliarde de metri cubi. Producția este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi pe an, iar primele gaze sunt planificate pentru 2027.

„Ambiția noastră strategică pentru 2030 este să conducem tranziția energetică în Europa de Sud-Est. Scopul nostru este de a transforma compania pentru un viitor cu emisii reduse de carbon, asigurând în același timp energia pentru astăzi. Și vom face acest lucru concentrându-ne pe trei piloni complementari cheie, care rămân neschimbați. În primul rând, trecerea la emisii scăzute și zero de carbon. Inovăm, dezvoltăm și introducem noi produse cu emisii reduse. Vizăm să devenim neutri din punct de vedere al emisiilor de carbon din operațiuni până în 2050. În al doilea rând, dezvoltarea regională a gazelor naturale. Considerăm gazul natural ca un activ cheie esențial pentru tranziția energetică, iar Neptun Deep este un proiect care schimbă jocul în acest context. Și în al treilea rând, optimizarea activităților tradiționale. Ne transformăm activele existente, care sunt esențiale pentru a susține cererea actuală de energie”, a declarat în 2024, Christina Verchere, director general executiv al OMV Petrom.

Așadar,  Viorica Dăncilă a susținut că România dispune de resurse importante de gaze naturale, dar că modul în care acestea sunt exploatate și comercializate ridică probleme în privința interesului național.