Donald Trump le cere consilierilor să pregătească o întâlnire cu Kim Jong Un încă din această toamnă, potrivit WSJ. Președintele SUA vrea să redeschidă negocierile nucleare, însă liderul nord-coreean ar veni la masa discuțiilor dintr-o poziție mult mai puternică.
Trump vrea să reia una dintre cele mai controversate inițiative diplomatice ale primului său mandat: negocierile directe, față în față, cu dictatorul nord-coreean Kim Jong Un.
Președintele american face presiuni asupra consilierilor săi pentru organizarea unei întâlniri chiar în această toamnă, într-o încercare de a redeschide dialogul cu Phenianul privind programul nuclear al Coreei de Nord, relatează The Wall Street Journal, citând oficiali ai administrației americane.
Trump ar fi discutat în privat posibilitatea ca întâlnirea să aibă loc în timpul următoarei sale deplasări în Asia.
Una dintre variantele analizate ar fi luna noiembrie, în perioada în care liderii mondiali urmează să se reunească la Forumul de Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC), la Shenzhen, în China.
O eventuală întâlnire ar readuce în prim-plan diplomația personală pe care Trump a folosit-o în primul său mandat, atunci când a devenit primul președinte american în funcție care s-a întâlnit cu un lider al Coreei de Nord.
Strategia este însă controversată.
Majoritatea președinților americani au evitat întâlnirile fără condiții prealabile cu liderii de la Phenian, iar Coreea de Nord este astăzi considerabil mai puternică din punct de vedere nuclear decât era în perioada primelor summituri Trump-Kim.
Estimările experților independenți în controlul armamentului citate de WSJ indică faptul că Phenianul ar putea avea aproximativ 60 de focoase nucleare, precum și suficient material fisionabil pentru a ajunge la aproximativ 90.
Președintele american a încercat și anul trecut să organizeze o întâlnire cu Kim Jong Un în timpul unui turneu prin Asia. Trump le-a cerut atunci jurnaliștilor aflați la bordul Air Force One să „răspândească vestea” că își dorește să discute cu liderul nord-coreean.
Potrivit oficialilor americani citați de WSJ, Phenianul și-ar fi manifestat discret disponibilitatea, însă timpul foarte scurt a făcut imposibilă rezolvarea problemelor logistice necesare unui summit de asemenea amploare.
Trump a explicat ulterior că o întâlnire cu Kim ar fi putut eclipsa discuțiile programate cu președintele Chinei, Xi Jinping, în Coreea de Sud.
Ar fi fost „poate lipsit de respect”, a declarat Donald Trump, președintele Statelor Unite, după discuția de aproximativ 100 de minute cu Xi Jinping.
„M-aș întoarce, din respect pentru Kim Jong Un”, a declarat ulterior Donald Trump.
Semnalele către Phenian au continuat.
Duminică, Trump a publicat pe rețelele sociale un ordin privind reducerea amplorii unui exercițiu militar comun dintre Statele Unite și Coreea de Sud, invocând, printre motive, „relația sa foarte bună cu Kim Jong Un”. Gestul amintește de strategia folosită în primul mandat, când Washingtonul a redus anumite exerciții militare pentru a diminua tensiunile înaintea întâlnirilor dintre cei doi lideri.
Explicațiile oferite ulterior de Trump au fost însă mai complexe. A doua zi, președintele a afirmat că hotărârea a fost influențată și de faptul că Seulul nu a ajutat Statele Unite să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, blocată de Teheran.
Trump a recunoscut totodată că liderul nord-coreean a răspuns inițiativelor sale, fără să dezvăluie natura contactelor.
Pentru Victor Cha, expert în Coreea de Nord la Center for Strategic and International Studies, reducerea exercițiilor militare reprezintă un mesaj concret transmis Phenianului.
„A spus clar că vrea să se întâlnească din nou cu Kim. Aceste exerciții i-au oferit ocazia de a face ceva concret pentru a-i arăta lui Kim că este serios în privința întâlnirii”, a declarat Victor Cha.
Casa Albă afirmă că Trump și Kim se vor întâlni „la momentul potrivit”.
Nu toată lumea de la Washington privește însă strategia cu optimism.
„Acest demers calmează încă un dictator despotic, bazându-se pe percepția eronată că o relație personală va duce efectiv la îndeplinirea obiectivelor de politică externă ale SUA”, a declarat Bruce Klingner, fost ofițer superior CIA pentru Coreea.
Problema fundamentală pentru Washington este că liderul nord-coreean cu care Trump ar urma să negocieze în 2026 nu mai este în aceeași poziție ca la primele trei summituri.
Programul nuclear și cel de rachete balistice ale Phenianului s-au extins, iar arsenalul nord-coreean ar avea acum o capacitate mult mai mare de a amenința inclusiv teritoriul Statelor Unite.
Washingtonul nu recunoaște oficial Coreea de Nord drept stat cu arme nucleare. Pentru Kim Jong Un, obținerea unei asemenea recunoașteri ar reprezenta însă un obiectiv strategic major.
„Din punct de vedere ideologic, acest lucru este foarte important pentru Coreea de Nord. Ei au dorit întotdeauna ca SUA să renunțe la denuclearizare și să îi accepte pur și simplu ca stat cu arme nucleare”, a declarat Victor Cha.
Situația geopolitică s-a schimbat, de asemenea, în favoarea Phenianului. Coreea de Nord și-a consolidat relațiile cu China, și-a aprofundat cooperarea în domeniul rachetelor cu Iranul și a trimis mii de militari pentru a sprijini Rusia în războiul împotriva Ucrainei.
Participarea la conflict a oferit trupelor nord-coreene inclusiv experiență reală de luptă, un avantaj pe care Phenianul nu îl avea în perioada primelor negocieri cu Trump.
Kim și-a reafirmat recent apropierea de Moscova, susținând că cele două țări au „dus mai departe istoria luptei comune pentru dreptate și prețioasele tradiții de prietenie”.
În paralel, liderul nord-coreean s-a întâlnit cu Xi Jinping în luna iunie, iar oficialii americani și străini se așteaptă ca acesta să îl viziteze pe Vladimir Putin înainte de sfârșitul anului, potrivit WSJ.
Coreea de Sud susține reluarea dialogului dintre Washington și Phenian, considerând că negocierile ar putea reduce tensiunile și contribui la stabilitatea regională.
Riscul, avertizează însă analiștii și unii oficiali americani, este ca dorința lui Trump de a obține rapid un acord să producă o înțelegere care să accepte implicit noua realitate nucleară a Coreei de Nord sau să afecteze relațiile Washingtonului cu aliații săi asiatici.